trebui sa fie la aceasta ora mica, pentru a atinge un minimum in perioada 2006-2007, Soarele se incapataneaza "sa fiarba" la capacitate maxima, lucru care i-a speriat pe astronomi. Eruptii solare de o amploare fara precedent, pete intunecate pe suprafata astrului. Efectele pentru pamanteni: unde magnetice care perturba aparatele electronice si comunicatiile prin satelit, amplifica bolile cardio-vasculare si nervoase, produc valuri de caldura fara precedent.
"Ce s-a intamplat cu Soarele?", este intrebarea care-i preocupa pe oamenii simpli, dar si pe cercetatori. "inregistram cele mai ridicate valori ale razelor ultraviolete din ultimele milenii. Am ajuns la aceasta concluzie dupa ce am analizat straturile adanci de gheata din calota polara. in functie de izotopii "inregistrati" in aceste straturi ne putem da seama care a fost activitatea solara de-a lungul timpului. De 8.000 de ani nu a mai fost o activitate atat de intensa", declara profesorul Sami Solanki, de la Institutul Max-Planck pentru studierea sistemului solar, din orasul german Lindau.
Cercetatorul german este de parere ca aceasta activitate solara deosebit de puternica va mai dura cativa ani, inainte ca Soarele sa se "linisteasca". "Pana cand campul magnetic al Soarelui se va stabiliza trebuie sa facem fata acestor eruptii solare, cu efecte negative pentru sanatatea oamenilor", spune profesorul Solanki.
Temerile astronomilor sunt impartasite si de meteorologi. De cand se fac masuratori in Germania s-au inregistrat cele mai mari temperaturi pentru luna mai. "Cel mai ingrijorator este faptul ca vremea caniculara cuprinde zone tot mai nordice", explica meteorologul Helmut Malewski.
Temperaturile in atmosfera solara sunt foarte ridicate, de aceea gazele din care este alcatuita se afla in stare de plasma. in aceste conditii, atmosfera este influentata puternic de campurile magnetice ce o traverseaza. Aceste campuri magnetice, precum si coroana solara, ultimul strat al atmosferei Soarelui, se extind in spatiul interplanetar ca parte a vantului solar.
Aparitia si circulatia petelor solare si a eruptiile solare au un caracter ciclic de 11 ani. Adica o data la 11 ani Soarele are o activitate maxima, apoi, la mijlocul acestei perioade se inregistreaza o activitate minima. Aceeasi ciclitate este respectata si de unele fenomene terestre, ca perturbatiile campului magnetic terestru sau ale ionosferei, frecventa aurorelor polare, ritmul de crestere al copacilor, si altele, influentate direct de Soare printr-o radiatie corpusculara, care strabate distanta Soare-Pamant in 1-2 zile, ceea ce duce la aparitia anomaliilor in propagarea undelor hertziene pe Pamant sau, cel mai adesea, la nasterea furtunilor magnetice. Acest flux corpuscular provenit de la Soare constituie si originea aurorelor polare.
Acest spectacol magnific de culoare are loc datorita materiei expulzate de Soare ce interactioneaza cu campul magnetic terestru. in urma puternicelor explozii solare sunt expulzate in spatiu particule puternic incarcate energetic ce calatoresc prin spatiu cu viteze ce variaza intre 300 si 1.200 km/s. Un "nor" de astfel de particule formeaza plasma. Fluxul de plasma ce vine de la Soare este cunoscut sub numele de vant solar. in timp ce vantul solar interactioneaza cu marginile campului magnetic terestru, unele dintre particule sunt atrase de acesta. Ele urmeaza apoi liniile campului magnetic in jos spre ionosfera, strat atmosferic situat intre 60 si 600 km deasupra scoartei terestre. Cand aceste particule interactioneaza cu gazele din ionosfera se produce acest impresionant spectacol de lumini, mai bine cunoscut sub numele de aurora.
Dintre efectele biologice rezultate a fost pusa in evidenta variatia grosimii inelelor de crestere anuala a copacilor, care prezinta ingrosari sensibile la fiecare 11 ani. De asemenea "ceasul biologic" al pasarilor migratoare sufera unele dereglari in aceste perioade.
Multi dintre porumbeii trimisi in sesiuni de antrenamente sau la con-
cursuri nu s-au mai intors acasa, acesta fiind unul dintre semnele dereglarii campului magnetic al Terrei.
"Anul 2000 a inregistrat o activitate solara maxima, dupa care aceasta activitate trebuia sa scada in asa fel incat in 2006-2007 sa ajungem la o activitate solara minima. Nu numai ca acest lucru nu se intampla, dimpotriva exploziile solare se amplifica in mod inexplicabil. Au aparut aurore atat in emisfera sudica, dar si in cea nordica, aproape de polii magnetici. Recent am fost solicitat sa dau relatii si unor asociatii columbofile, unde realmente apar probleme de orientare. Nu exista explicatii stiintifice, suntem simpli spectatori", ne-a declarat Harald Alexandrescu, directorul Observatorului Astronomic "Vasile Urseanu" din Bucuresti.