CCR a decis că obligarea furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice de a furniza „informațiile reținute sau stocate” organelor de urmărire penală sau serviciilor secrete nu are caracter previzibil, iar proporționalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanții corespunzătoare. Decizia a fost adoptată în unanimitate de judecători.
Lipsa garanțiilor deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere și stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială și privată a persoanei, a secretului corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, ingerința statului în exercitarea drepturilor constituționale menționate nefiind formulată într-o manieră susceptibilă să ofere încredere cetățenilor în caracterul său strict necesar într-o societate democratică.
Comunicat al Curții Constituționale:
„Incompatibilă cu drepturile fundamentale”
CCR a constatat că dispozițiile „sunt susceptibile de a crea aparența de legalitate cu privire la activitatea de reținere și stocare a informațiilor electronice, lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligația reținerii și stocării informațiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate de autorități publice administrative cu competențe în materia comunicaţiilor electronice”.
Curtea a subliniat că „o atare concluzie este incompatibilă cu drepturile fundamentale a căror protecție este consacrată constituțional”.
Drulă: „Accesul necontrolat la servere nu va exista”
Cătălin Drulă, președintele USR, a declarat că prin decizia de astăzi a fost învinsă „casta epoleților”.
„Am învins casta epoleților la Curtea Constituțională. Accesul necontrolat al serviciilor secrete la informații stocate pe servere din România nu va exista. Astăzi, democrația și drepturile individuale au bătut sistemul. Astăzi, vedem diferența dintre un partid cu valori autentic democratice și liberale și o coaliție care consideră că visele unor purtători de epoleți sunt mai importante decât libertatea și dreptul la viață privată al oamenilor”, a spus Drulă, într-un comunicat.
Epopeea proiectului
Codul Comunicațiilor a fost inițial pus în dezbatere în toamna anului 2020 de către Ministerul Transporturilor, care avea la acel moment în componența sa și partea de comunicații aflată acum în Ministerul Digitalizării. Proiectul urma să implementeze în legislația națională o directivă europeană.
Guvernul Cîțu a adoptat însă în toamna anului trecut o formă în care se introduce extinderea interceptărilor, prin includerea unui articol despre securitatea națională.
O primă variantă includea și posibilitatea serviciilor secrete de a intercepta convorbirile pe aplicațiile de mesagerie, precum WhatsApp, Signal, Telegram etc.
Aceasta a fost eliminată în Parlament, însă a rămas obligația pentru furnizorii de servicii de găzduire. Aceștia mențin pe serverele lor site-urile din România.
Proiectul a fost adoptat în luna martie de parlamentarii Coaliției de guvernare.
Acesta a fost criticat dur de organizațiile privind drepturile omului. Pe lângă USR, prevederile au fost atacate la CCR și de către Avocatul Poporului.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro