Cuprins:
Creșterea atacurilor asupra refugiaților în Berlin
În 2024, au fost raportate 77 de agresiuni asupra solicitanților de azil și refugiaților, precum și 8 cazuri de deteriorare intenționată a locuințelor acestora, notează The Guardian. Comparativ, în 2023 au fost înregistrate doar 32 de atacuri asupra persoanelor și niciun incident legat de adăposturi, conform datelor furnizate la cererea a doi deputați locali ai Partidului Verde.
Ca urmare a acestor agresiuni, 34 de persoane au necesitat tratament în spital: 16 femei, 14 bărbați și 4 copii. Autoritățile au identificat 37 de suspecți în cazul atacurilor directe asupra persoanelor, dintre care 11 erau deja cunoscuți poliției.
Jian Omar, unul dintre deputații Verzi care au solicitat publicarea statisticilor, a declarat că acest raport reprezintă „un semnal de alarmă”. El a cerut „un plan clar de protecție pentru refugiați, o prezență vizibilă a poliției la adăposturile expuse riscurilor, o muncă de prevenire cuprinzătoare și, mai presus de toate, politici care să recunoască clar violența de extremă dreaptă și să o combată în mod decisiv”.
Berlinul are aproximativ 35.000 de refugiați
Berlinul găzduiește aproximativ 35.000 de refugiați înregistrați în centre oficiale de primire și cămine, precum și alți 10.000 în adăposturi de urgență. Condițiile în unele dintre aceste locații, cum ar fi fostele aeroporturi Tegel și Tempelhof, au fost adesea criticate ca fiind sub standard și supraaglomerate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_37af698838828869b1e1b8074a892088.webp)
Oficialii Biroului de Stat pentru Afaceri Refugiați (LAF) au declarat pentru presa locală că toate centrele lor au planuri implementate pentru prevenirea violenței, inclusiv personal de securitate prezent nonstop în majoritatea facilităților.
În ciuda creșterii atacurilor, LAF a raportat o scădere semnificativă a numărului de noi sosiri în Berlin. În ianuarie și februarie 2025, doar 1.761 de persoane au ajuns în capitală, o scădere de peste 35% față de aceeași perioadă din 2024. Majoritatea noilor veniți provin din Vietnam, Moldova, Afganistan, Turcia și Siria.
De asemenea, numărul ucrainenilor care au sosit în Berlin în primele două luni ale anului 2025 a scăzut la 1.722, comparativ cu 2.611 în aceeași perioadă a anului precedent.
Tendințe naționale și reacții politice
Conform The Guardian, cifrele din Berlin reflectă o tendință națională. Ministerul de Interne a raportat în februarie 218 atacuri „motivate politic” asupra adăposturilor pentru refugiați în 2024, comparativ cu 167 de cazuri în 2023.
Clara Bünger, deputat al partidului de stânga Die Linke, a declarat că guvernul trebuie să trateze urgent această problemă. „Numărul de insulte, amenințări și atacuri împotriva refugiaților este îngrijorător de ridicat de ani și este revoltător că aceste condiții sunt acceptate cu indiferență de mulți politicieni și membri ai publicului”, a spus ea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8cf5822ba9b912f9d9b6fbe28979c8c3.webp)
Autoritățile germane au înregistrat o creștere de peste 17% a crimelor extremiste de dreapta în 2024, cu 33.963 de infracțiuni raportate până la sfârșitul lunii noiembrie, inclusiv 1.136 de atacuri violente.
În acest context, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat peste 20% din voturi în alegerile anticipate din februarie, devenind cea mai puternică forță de opoziție din parlament.
Noul cancelar conservator, Friedrich Merz, care urmează să depună jurământul pe 6 mai, a făcut campanie pentru înăsprirea drastică a politicii de frontieră și oprirea imigrației ilegale. Acordul de coaliție cu social-democrații de centru-stânga prevede măsuri mai stricte, inclusiv suspendarea reîntregirii familiilor pentru mulți refugiați și implementarea planurilor de deportare în țări anterior excluse, precum Siria și Afganistan.
Recent, în Berlin, au avut loc împușcături la hotelul Hilton.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d0ef0a283cc1be265c01c6c57a895fd3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bfb3b8675ac401fa9b627f2a66817c94.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_504ee18886cbbd6c02ec6c5c54a67344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_3b2ddd42d866d833a6e31317846d6641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_4e46e84893307e1e0ec7edd0ffdb1fc3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5d065912cddec15dee9619cb0d479888.jpg)