Exxon vrea să vândă participația la zăcămintele din Marea Neagră. Cine vrea să cumpere și de ce s-a ajuns aici

Până la ora scrierii articolului, nici reprezentanții Exxon, nici cei ai Petrom nu au comentat asupra situației. Petrom este deținută de către grupul austriac OMV.

Povestea zăcămintelor

Exxon deține 50% din acțiunile la perimetrul de apă adâncă Neptun, alături de Petrom. În 2012, Petrom anunța descoperirea unui zăcământ de gaze naturale estimat a avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi.

Ulterior, grupurile Lukoil și Romgaz – care explorează alte perimetre în Marea Neagră – au anunțat descoperirea unui zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi.

De asemenea, firma Black Sea Oil & Gas, deținută de fondul american Carlyle, a anunțat că a descoperit gaze în zăcămintele cumpărate anterior de la Sterling Resources. Aceasta a semnat deja acorduri cu Transgaz și Engie pentru livrarea de gaze din Marea Neagră.

OMV și Exxon au investit aproape două miliarde de dolari în explorarea perimetrului Neptun. Potrivit Exxon, producția zilnică din perimetrul Neptun Deep ar putea ajunge la 17,8 milioane de metri cubi pe zi, adică 6,5 miliarde de metri cubi anual. Acest lucru ar facut ca Exxon să devină cel mai mare producător de gaze din România, peste Romgaz și Petrom, care extrag anual 5,3 miliarde de metri cubi, respectiv 4,2 miliarde.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Companiile în cauză au început să exploreze zona după anul 2008, când România a câștigat disputa cu Ucraina privind platoul continental al Mării Negre.

Potrivit surselor Libertatea, în sectorul românesc al Mării Negre s-ar afla circa 400 de miliarde de metri cubi de gaze.

Statul român deține 70% din acțiunile Romgaz și 20,6% din Petrom.

Legea offshore și ordonanța 114

Plecarea Exxon vine în contextul în care autoritățile din România au modificat de câteva ori legislația din domeniu.

Mai întâi, fostul lider PSD Liviu Dragnea a venit cu un proiect de lege offshore care impunea un impozit suplimentar pe venituri și obliga companiile să vândă pe bursele din România 50% din producție. Aceasta a fost ulterior modificată, dar nu foarte mult.

La finele anului trecut a mai fost adoptată și OUG 114, care plafona prețul gazelor de producție internă și impunea o taxă de 2% pe cifra de afaceri companiilor din energie.

Petroliștii au criticat puternic ordonanța, spunând că aceasta va duce la creșterea importurilor și va face neatractive investițiile în producția internă, ceea ce s-a și întâmplat.

Scandal și cu Ungaria

Un alt scandal legat de gazele din Marea Neagră a venit după ce mai mulți oficiali de la Budapesta au declarat că Ungaria va cumpăra gazele din Marea Neagră.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

România, a patra rezervă de gaze din Europa

Potrivit unui raport al grupului petrolier BP, România are a patra rezervă de gaze din Europa, după Norvenia (1.700 miliarde de metri cubi), Olanda (700 miliarde) și Marea Britanie (200 miliarde).

La nivel mondial, cele mai mari rezerve se găsesc în Rusia (35.000 de miliarde de metri cubi), Iran (33.200 miliarde), Qatar (24.900 miliarde) și Turkmenistan (19.500 miliarde).

Gazele sunt folosite de către termocentralele din marile orașe pentru producerea căldurii, dar și de către industrie, la producerea îngrășămintelor.

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News