Cât timp răpeşte pictarea unui ou, e greu de apreciat chiar de către creatori. În ce priveşte preţul de comercializare, între 5 şi 15 lei un ou normal şi pînă la 700 lei un ou de struţ pictat în foiţă de aur , în funcţie de mărimea oului şi de complexitatea modelului, el nu acoperă, desigur, orele de migală ale artistului.

Unele au devenit adevărate măiestre în arta încondeierii ouălor şi nu numai.  Spre exemplu, unii bucovineni încondeiază ouă cu modele preluate de pe materialele orientale. Există însă şi persoane care respectă cu stricteţe regulile de încondeiere ale ouălor, pe care le-au învăţat de la bunicii lor.

Specialiştii în etnografie nu au putut determina originea ouălor încondeiate. Majoritatea popoarelor Asiei şi Europei celebrau în timpuri străvechi echinocţiul de primăvară în perioada în care în această epocă se sărbătoreşte Paştele. Prietenii îşi ofereau în această perioadă în loc de dulciuri, ouă colorate în semn de preţuire.

Simbolurile culorilor folosite la încondeiere sunt foarte numeroase, roşul fiind reprezentarea sacrificiului. Româncele au ilustrat pe fiecare ou încondeiat acest simbol prin folosirea roşului, părintele Galeriu afirmând că jertfa şi moartea sunt ale unei lumi. “Întrucât moartea în esenţa ei trebuie luată ca o jertfă supremă, ea se înscrie drept cel mai grav şi mai încărcat de sens moment de limită, trecerea de la un mod de a fi la altul. Iar acest sens de limită priveşte într-un mod cu totul deosebit moartea lui Hrisos. În Domnul moare nu o viaţă particulară, un ins obişnuit. Acum în creaţie, în ritmul ei, intră Fiul lui Dumnezeu, autor al creaţiei. În El se jertfeşte, moare o lume”.

Jertfa cristică este reprezentată pe coaja fiecărui ou de către bucovinencele specialiste în încondeiere. Sunt ouă de struţ încondeiate cu chipul Mântuitorului, ouă cu mărgele, dar şi ouă de prepeliţă vopsite cu migală. Negrul folosit la încondeierea ouălor simbolizează eternitatea, absolutul, statornicia, el fiind suportul pentru toate desenele realizate pe coajă de ou. Galbenul este reprezentarea luminii, a recoltei şi ospitalităţii, iar verdele sugerează reînnoirea naturii, prospeţimea, rodnicia şi speranţa.

În vechime ouăle erau vopsite doar în culori vegetale, însă azi se folosesc cu precădere cele chimice.  Culorile vegetale erau preparate după reţete foarte vechi, folosindu-se o mare varietate de procedee şi tehnici. Planele utilizate erau recoltate, uscate şi prelucrate într-o anumită perioadă a anului. Galbenul era obţinut din fiertură de coajă de măr, roşul din maghiran şi sânziană, iar negru din coajă de nucă. Există diferite procedee de încondeiere a ouălor, în funcţie de zonă. De-a lungul timpului oamenii au realizat ouă încondeiate cu vopsea în relief, ca în Vrancea, împodobite cu mărgele ca în Bucovina, din lemn ca în Neamţ, din lut ca în Corund-Harghita, sau chiar din material plastic.

Uneltele tradiţionale pe care le folosesc româncele pentru a încondeia ouăle în mod tradiţional sunt pana de gâscă, “chişiţa” şi “pămătuful”. Chişiţa este instrumentul principal în procesul de “închistrire” al ouălor ea fiind realizată dintr-o ţeavă subţire de metal, cu diametrul foarte mic, prin interiorul căreia se trece un fir de păr de porc. Pămătuful se utilizează pentru acoperirea suprafeţelor mai mari. Pentru fiecare model folosit româncele cufundă ouăle desenate în ceară colorată. Ouăle roşii au în credinţa populară rolul de a ţine răul departe de credincioşi.
Una dintre cele mai vechi mărturii privind existenţa acestora pe teritoriul ţării noastre este aceea a secretarului lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, în jurul anului 1700, se minuna de culoarea aurie a ouălor vopsite la curtea domnitorului muntean. Chinezii pictau ouă cu 2000 de ani înainte de naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos. Cercetările efectuate au demonstrat că ouăle colorate erau prezente şi în Ucraina, Bulgaria, Grecia, Italia, Franţa, Spania, Austria, Germania, Elveţia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt şi Anglia. Oul, simbol a creaţiei, a fost transformat mai târziu de Biserica creştină în simbol al Mântuitorului, care ieşind din mormânt s-a întors la viaţă, ca puiul care iese din găoacea oului, mormântul lui.

Nu numai femeile încondeiază ouă dar şi bărbaţii

Femeile şi chiar bărbaţii din  Moldoviţa, Poiana Stampei , Rădăuţi ,Ciocăneşti  sau Brodina au ajuns să încondeieze ouă nu numai în postul Paştelui, ele desfăşurîndu-şi migaloasa activitate mai ales iarna. Elvira Rusu, acum în vârstă de 79 ani, a învăţat arta încondeierii ouălor de la mama ei, iar în cei peste 60 ani de activitate a încondeiat mii de ouă cu ocazia Sărbătorilor de Paşti sau la diverse evenimente, ouăle pictate de ea putând fi admirate la Casa Muzeu din localitate, la diverse expoziţii şi în majoritatea caselor din Poiana Stampei. Ouăle încondeiate de către Elvira Rusu sunt unice ca model, ele impresionând prin stilul foarte „curat” în care sunt realizate, în culorile alb şi roşu, cu motive geometrice şi florale.
După spusele artistei, roşul reprezintă culoarea sângelui vărsat pe cruce de Domnul nostru Iisus Hristos, iar albul este Lumina Învierii. La Moldoviţa ca şi în alte zone din judeţ renumite pentru arta încondeierii ouălor tradiţia se transmite de la o generaţie la alta. Copii au început deja să desprindă din tainele acestui meşteşug şi majoritatea au reuşit particînd la tîrguri şi expoziţii.

Urmărește-ne pe Google News