Viaţa lui Adrian Tudor (42 de ani) a luat o întorsătură diferită în urmă cu mai bine de un an, când soţia sa a fost răpusă de o boală grea. De atunci, a tot căutat activităţi în care să se refugieze pentru a uita de singurătate. “La început îmi vărsam amarul pe pătrăţele de hârtie albă, pe care le împătuream şi le transformam în diverse obiecte”, povesteşte ploieşteanul care, într-o noapte de nesomn, a ajuns pe o pagină de internet, unde se vorbea despre tehnica sculptării în coajă de ou.
Îşi dăruieşte creaţiile
“Am încercat iniţial să exersez cu uneltele din trusa mea de inginer şi… câteva ouă. Abia apoi mi-am luat câteva freze de stomatolog, pe care le-am adaptat. M-am perfecţionat şi am învăţat misterele acestei fascinante lumi. Cred că pot compara sculptura cu scrisul: multe ciorne, multe începuturi, multe unghiuri din care priveşti”, a explicat Adrian Tudor, care recunoaşte că a spart multe ouă până ce a căpătat îndemânare. Acum, lucrează câteva ore în fiecare zi la masa din propria bucătărie, ca să nu-şi deranjeze vecinii, iar rezultatul muncii sale ajunge să fie dăruit. “Îmi face plăcere când văd un chip zâmbind la primirea unui astfel de dar, la mirarea care apare invariabil în ochii persoanei când aude că e doar o coajă de ou”, a mai spus bărbatul.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro