Daca il intrebi de ce a dat Romania pe Spania te priveste ciudat, iar fata ii e brazdata aproape instantaneu de o grimasa ce aduce a lehamite. ‘De bine ce mi-a fost!, imi spune apasat, apoi isi vede de treaba lui printre betoane si macarale. Claudiu Calapod are 35 de ani, e din Slatina, Olt, si aproape jumatate din viata si-a ‘mancat-o in praful santierelor Spaniei.

Pe oltean l-am gasit, in miezul zilei, undeva in nordul provinciei Castellon, pe un santier din cartierul Lidon, unde va fi gata un complex rezidential de vile. Cu o telecomanda, Claudiu manuieste cu abilitate un mastodont de 50 de metri inaltime, o macara uriasa, de carligul careia e prins un munte de gresie. La doi pasi de el, tatal sau, Nicolae, de 60 de ani, si el membru al echipei de constructori, pregateste, intr-o instalatie speciala, cimentul. ‘Aici am ridicat 15 vile si mai avem trei. Fiecare face cel putin 650.000 de euro, pentru ca aici o sa fie o zona numai cu locuinte de lux, ultramoderne. In vreo trei luni suntem gata si om vedea ce facem, unde vom deschide alt santier, pentru ca economia lor a cam intepenit si nu prea mai sunt bani pentru constructii, explica barbatul, in timp ce nu-si dezlipeste ochii de la masinaria care plimba prin aer sutele de kilograme de gresie si faianta.  

Claudiu este un veteran pe pamant spaniol. Unul dintre romanii care, acum aproape un deceniu si jumatate, nu si-a mai gasit un rost in tara natala si a pornit in cautarea sperantelor pierdute. Pe cand avea doar 21 de ani, tanarul de atunci s-a uitat peste umar cu manie si, scarbit ca Romania nu ii poate oferi nimic, s-a alaturat romanilor care au format primul mare val, din multele ce aveau sa urmeze, si s-a oprit direct in Castellon. ‘Am luat-o de jos, doar cu ce aveam pe mine. Acasa nu se mai putea sta, ca era de rau, se revolta barbatul atunci cand isi aminteste de momentul in care a plecat in lume. Olteanul s-a orientat si a trecut de la cules de portocale la sofer de camion si apoi a ajuns pe santier, practic acolo unde si-au gasit de lucru aproape toti muncitorii romani veniti pe meleaguri spaniole. Acum, dupa ani de experienta in constructii, timp in care a stat cocotat pe schele si pe acoperisuri, Claudiu, a fost ‘uns ca sef al echipei de romani.

„Mai rau decat in Romania nu e nicaieri”

Chiar daca munceste zi-lumina si nu prea mai are timp pentru distractii, barbatul e multumit ca el si familia lui – sotia si pustiul lor de sapte ani, nascut in Castellon – traiesc viata la care el a visat inca de pe vremea cand lasa in urma acel colt de Oltenie, ros de saracie. Au o casa in care stau cu chirie, copilul lor merge la scoala, iar sotia are si ea serviciu. ‘Am ajuns sa iau numai eu 3.000 de euro pe luna, bani la care, acasa, la Slatina, nici nu indrazneam sa ma gandesc. Stii cum se spune, multi nici nu stiu sa numere banii astia? Chiar daca vreodata imi va fi mai rau aici, chiar daca se inchid santierele, acasa nu ma mai intorc niciodata. Mai rau decat in Romania nu este nicaieri?, incheie Claudiu.

Claudiu Calapod

Data nasterii: 1973
Locul nasterii: Slatina, Olt
Data cand a parasit Romania: 1994
Domiciliul actual: Castello
Tara de adoptie:  Spania

 
 

Urmărește-ne pe Google News