Prin noile măsuri, orice persoană sau entitate care vrea să difuzeze pe rețeaua Facebook și pe Instagram publicitate referitoare la alegerile europarlamentare, la candidați și la teme politice, va trebui să fie supusă unei proceduri de autorizare.
Această procedură trebuie urmată în țara în care persoana publică reclama, ceea ce înseamnă că nu se poate plăti pentru a difuza o campanie dintr-o altă țară. De asemenea, solicitanții trebuie să furnizeze documente de identitate și detalii de contact amănunțite pentru a fi desfășurate verificări, au precizat reprezentanții Facebook, conform Agerpres.
De exemplu, un spot publicitar electoral al Parlamentului European, prin care alegătorii sunt îndemnați să meargă la vot, nu poate fi postat la nivel european dacă instituția nu are o persoană înregistrată în fiecare țară membră UE.
Scopul instituirii acestor măsuri este de a împiedica organizaţiile sau persoanele fizice străine să încerce să influenţeze votul alegătorilor europeni prin intermediul anunţurilor de pe Facebook sau Instagram.
Noile restricții impuse de Facebook vor permite, de asemenea, oricărui utilizator să obțină informații despre publicitatea de tip politic precum: cine a plătit, care sunt teritoriile vizate, de câte ori au fost vizionate şi ce sumă s-a cheltuit pentru ele. În schimb, nu va fi posibil să se afle dacă au fost vizate anumite categorii de utilizatori.
Reprezentanții Facebook susțin că toată publicitatea electorală va fi arhivată și păstrată timp de șapte ani într-o bibliotecă digitală (Ad Library) cu acces liber. Acest lucru va permite presei, cercetătorilor, politologilor și organizațiilor neguvernamentale să studieze aceste date.
De asemenea, autoritățile vor putea folosi această arhivă, dacă au nevoie, pentru investigații.
Mai mult, grupul Facebook își va deschide către terți interfața de programare a aplicațiilor (API) pentru a facilita utilizarea acestor date, așa cum prevede angajamentul asumat, la presiunea ONG-urilor. Reprezentanții rețelei au anunțat crearea unui sistem de identificare a anunţurilor publicitare care încearcă să scape acestor reglementări (inclusiv monitorizarea referirilor la anumite subiecte cu rezonanţă politică precum securitate, valori politice, politică externă, drepturi sociale şi civile, imigraţia sau mediul înconjurător) şi solicită utilizatorii săi să raporteze orice abuz.
Astfel, procedura de autorizare se deschide începând de azi, iar, la mijlocul lunii aprilie, Facebook va începe penalizarea celor care încalcă aceste reglementări, oprirea campaniile acestora, arhivarea lor şi obligarea celor în culpă să urmeze procesul de autorizare.
Aceste măsuri au fost introduse treptat, pe fondul scandalului izbucnit în Statele Unite, unde agenţii ruse au folosit reţeaua socială Facebook pentru a face campanie în favoarea candidatului Donald Trump în alegerile prezidenţiale din 2016.
„Aceste schimbări nu vor împiedica în totalitate abuzurile. Ne confruntăm cu adversari inteligenţi, creativi şi bine finanţaţi, care îşi schimbă tactica atunci când le detectăm acţiunile. Dar credem că va ajuta la prevenirea ingerinţelor din perioada alegerilor”, a declarat Richard Allan, membru în conducerea reţelei sociale.
Noile restricții impuse de Facebook, criticate de partidele din UE
Parlamentul European, alături de reprezentanții partidelor liberale și de centru-stânga cer Facebook să anuleze restricțiile pe motiv că acestea vor bloca acțiunile în timpul campaniilor electorale paneuropene și îi vor obliga să angajeze firme de publicitate în fiecare dintre cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, notează Mediafax.
„Limitarea campaniilor la o singură ţară este total opusul a ceea ce vrem într-o democraţie europeană. Se distruge ideea democraţiei europene”, a declarat Guy Verhofstadt, liderul european al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), conform sursei citate.
Deși regulile Facebook sunt o încercare bine-intenționată de a proteja alegerile de dezinformări din afara UE, Verhofstadt este de părere că „hackerii ruşi vor găsi o modalitate de a se înregistra în fiecare stat şi a genera dezinformare”.
„Iniţiativele paneuropene pe Facebook trebuie să fie posibile în continuare”, a menționat Guy Verhofstadt.
Potrivit Mediafax, Richard Allan, vicepreşedintele Facebook responsabil de Politici publice, a explicat că reţeaua de socializare a avut de făcut o alegere „dificilă” între garantarea integrităţii electorale prin blocarea ingerinţelor externe şi permiterea acţiunilor de campanie electorală la nivel european.
„A permite oricui să se înregistreze şi să lanseze acţiuni de campanie electorală generează riscuri. Legile electorale în Europa sunt de tip naţional. Deci, nu există nicio modalitate ca o autoritate de reglementare din Belgia să ia decizii pentru Suedia dacă cineva încalcă legislaţia belgiană”, a subliniat reprezentantul Facebook.
Astfel de măsuri au fost aplicate începând de anul trecut în state în care au fost organizate scrutine electorale, în special cu ocazia alegerilor de la mijloc de mandat din Statele Unite, dar şi în Brazilia sau India.
De asemenea, Facebook interzice de săptămâna viitoare conţinuturile care susţin „naţionalismul alb” şi „separatismul alb”.
Citește și:
ANALIZĂ | Răzvan Burleanu, 5 ani de mandat în fruntea FRF. Multe promisiuni, puține calificări