Fact-checking pe legea USR privind etnobotanicele: Pedepsele nu cresc pentru consum, cafeaua şi ţigările nu sunt interzise, iar statutul canabisului rămâne acelaşi

Libertatea a vorbit cu iniţiatorul legii, deputatul USR Lavinia Cosma, şi a verificat legea actuală şi modificările adoptate ieri de Camera Deputaţilor. Am identificat 5 prevederi care au provocat neînţelegeri.

Nu cresc pedepsele pentru consum

Consumul de droguri este reglementat în acest moment de Legea 143/2000, care prevede pedepse de la 3 luni la 2 ani sau amendă pentru deţinerea de droguri de risc (de exemplu canabis) pentru consum propriu şi de 6 luni la 3 ani pentru droguri de mare risc (heroina).

Legea USR nu modifică aceste limite. „Articolul 4 din Legea 143 este cel care face referire la consumul propriu, iar iniţiativa modifică articolul 2, care se referă la trafic”, explică Lavinia Cosma, iniţiatoarea proiectului.

Practic, şi după adoptarea acestui proiect, pentru deţinerea pentru consum propriu de heroină sau de canabis poate fi primită aceeaşi pedeapsă în vigoare acum.

Legea nu introduce pedepse noi pentru canabis

O altă neînţelegere a plecat de la introducrea unui nou articol în Legea 194/2011, al cărui conţinut sună astfel: „Deţinerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Recomandări

Noul Parlament începe cu circ: de la declarații bizare la fuga de ochii lumii. Ce nu s-a văzut la TV REPORTAJ

„Sunt două lucruri diferite. Avem droguri şi substanţe psihoactive. Acest articol se referă la incriminarea substanţelor psihoactive. Există droguri de risc şi mare risc, şi etnobotanicele. Aşa-zisele etnobotanice sau legale sunt produsele susceptibile, produsele psihoactive”, explică iniţiatorul.

Acest articol, deci, nu se referă la canabis sau la alte tipuri de droguri, pentru că ele sunt deja reglementate prin Legea 143 şi vin cu o pedeapsă identică. Legea 194 se referă strict la etnobotanice, pe care le aduce în aceeaşi clasă de pedepse cu drogurile de risc (consumul nefiind până acum reglementat).

Legea nu interzice alcoolul şi cafeaua

Acel articol citat mai sus, despre substanţele psihoactive, i-a făcut pe mulţi să considere că, dintr-o scăpare, acum nu se va mai putea consuma nici cafea sau alcool, pentru că şi aceste produse au efecte psihoactive.

Cheia este însă în sintagma „fără drept”.

„Există o listă la nivel european cu aceste substanţe pshioactive, şi România are obligaţia de a actualiza această listă în momentul în care ea e actualizată la nivel european”, spune Lavinia Cosma, pentru Libertatea.

Cu alte cuvinte, dacă substanţele nu se regăsesc pe acea listă, nu sunt interziste. Şi legile din România fac trimite la acele liste, astfel încât substanţele cu efecte psihoactive care pot fi deţinute „fără drept” sunt doar acelea, pe când cafeaua, alcoolul sau băuturile energizante sunt legale.

Recomandări

Întrebarea pe care Vladimir Putin nu se aștepta să o audă chiar la Moscova și la care a început să răspundă tușind | VIDEO

Cresc pedepsele doar pentru traficanţi

Legea conţine majorări de pedepse, dar ele se aplică doar celor care fac trafic de droguri.

„Numărul traficanţilor a crescut, avem dealeri în apropierea şcolilor, iar mesajul din partea noastră, ca societate, până acum a fost: În România e bine de vândut astfel de substanţe”, spune iniţiatorul legii.

Lavinia Cosma susţine că este nevoie de o înăsprire a pedepselor, cu atât mai mult cu cât numărul consumatorilor de etnobotanice este în creştere, în special în rândul copiilor.

Cum abordează alte ţări problema traficului

O altă critică adusă legii este tocmai aceasta, că a crescut pedepsele pentru trafic, în condiţiile în care în multe ţări trendul este exact invers, de îmblânzire a pedepselor.

„Menirea majorării pedepselor este de a descuraja traficul. Faţă multe ţări, pedepsele noastre sunt mai blânde”, spune Lavinia Cosma.

Cu alte cuvinte, unele ţări discută reducerea pedepselor tocmai pentru că nivelul lor este foarte ridicat, pe când în România pedepsele au fost mult prea blânde şi nu au descurajat traficul. Se caută astfel un echilibru.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro