ComenteazăToamna nu aduce doar consum mai ridicat de energie, ci și creșteri semnificative pentru facturile la gaz și electricitate. Prețul la gaz se va mări cu 38%, iar facturile la curent s-au dublat.
Sărăcia energetică este cea care îi determină pe români să încălzească doar o cameră a locuinței în timpul iernii, pentru că atât își permit. E un cerc vicios din care nu se poate ieși decât prin politici care să-și propună soluții sustenabile pe termen lung, nu doar ajutoare financiare pentru acoperirea facturilor, susține Andreea Vornicu, coautoare a studiului „Sărăcie energetică în clădirile din România”, semnat împreună cu Anca Sinea și George Jiglău, alți doi cercetători ai Centrului pentru Studiul Democrației.
În studiu, cercetătorii pornesc de la datele statistice care arată dimensiunea sărăciei energetice. 13% din familiile din România trec sub pragul de sărăcie după ce-și achită facturile la energie termică și electrică, în vreme ce alte 11,7% consumă mai puțin decât e necesar unui trai confortabil. Dar povara sărăciei energetice e dusă de 45,3% dintre familii, pentru care facturile la energie înseamnă o zecime din buget.
„Sărăcia energetică nu e asociată doar cu veniturile reduse, e legată și de condiția locuinței în sine”
Libertatea: Ce este sărăcia energetică?
Andreea Vornicu: E un fenomen foarte complex, care adesea poate să fie explicat prin faptul că gospodăriile fie nu au acces, fie au un acces limitat la surse de energie. Însă sărăcia energetică implică și gospodăriile care au acces la surse de energie, dar chiar și așa, nu-și pot satisface ori își satisfac cu greu nevoile de bază pentru încălzire, iluminat și folosirea aparaturii electrocasnice.
– Există și alți factori care duc la sărăcie energetică, în afară de venituri?
– Da. În România și, de fapt, în toată zona Europei Centrale și de Est, sărăcia energetică este asociată cu locuințele ineficiente energetic. Aici sunt specifice locuințele comuniste, blocuri de tip panel ridicate când nu se punea problema consumului de energie. Dar, în prezent, ele implică facturi foarte mari, dacă persoanele încălzesc iarna la 20-21 de grade. Alții nu-și permit să încălzească întregul spațiu, așa că pornesc căldură doar într-o cameră ori încălzesc precar locuința. Și vedem subconsum. De asta asociem fenomenul sărăciei energetice cu ineficiența energetică a locuințelor.
Deși la nivel de policy se discută despre sărăcie energetică din perspectiva capacității de încălzire adecvată, schimbările climatice au adus în zona noastră și nevoia de răcire a locuințelor în timpul verii. Și pe acest plan, locuințele comuniste sunt ineficiente.
Gospodăriile din rural – vechi și cu un consum ridicat de energie
– Aceste blocuri sunt în orașe, dar dincolo de ele cum arată sărăcia energetică?
– Consumul energetic nu apare pe factura de la gaz, dar asta nu înseamnă că oamenii aceia nu cheltuiesc mult. În rural, 80% din gospodării se încălzesc cu lemne. Aici, ineficiența energetică este asociată unor locuințe construite din diverse materiale naturale (lemn, chirpici și, mai rar, cărămidă), unele sunt foarte vechi și cu un consum ridicat.
– În studiu se menționează că pentru aproape jumătate dintre familii, facturile la energie constituie o povară grea pentru buget. Cum s-a ajuns la acest procent?
– Sunt estimări care includ și zonele rurale, la bază sunt datele colectate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice. Iar procentul de 45,3% este calculat pe baza unui indicator folosit în toate țările europene pentru măsurarea sărăciei energetice.
Dacă factura la energie (încălzit și iluminat) reprezintă peste 10% din venit, asta înseamnă că gospodăria respectivă riscă o formă de vulnerabilitate ori facturile constituie o povară pentru familie.
Soluția: urgentarea reabilitării termice a clădirilor
– Cum s-ar putea reduce sărăcia energetică, căci vedem că prețul energiei crește?
– Partea de acordare de ajutoare pentru încălzire reprezintă o componentă importantă, dar care adresează strict incapacitatea de a plăti facturile ori de a încălzi locuința la o temperatură adecvată. În contextul nostru, forma asta de ajutor este benefică pentru plata facturilor.
Dar soluțiile pe termen lung ar trebui să însemne politici care să urgenteze programele de reabilitare termică a clădirilor.
Și e un clivaj între mediul urban, unde au existat atât programe de reabilitare termică din fonduri guvernamentale, cât și europene, și mediul rural, unde nu a existat acest tip de programe. În rural avem doar Casa Verde și Casa Verde Plus. Doar că aceste programe nu adresează în sine sărăcia energetică, iar beneficiarii au venituri peste medie. Asta pentru că partea de renovare implică anumite costuri, iar banii cheltuiți pot să fie rambursați abia apoi de către Guvern.
– Și cum s-ar putea urgenta reabilitarea termică a clădirilor?
– În mediul urban, ar trebui mărit ritmul renovării, ceea ce ni s-a recomandat și la nivelul UE. Acest plan este inclus și în strategia națională de renovare pe termen lung a Guvernului. Parte din banii necesari pentru renovare sunt prevăzuți în PNRR. Însă sumele nu sunt suficiente. Și nici măcar PNRR-ul nu a inclus sărăcia energetică drept obiectiv în sine. Plus că nu sunt prevăzute programe de renovare pentru mediul rural în PNRR.
Ar fi foarte util ca sărăcia energetică să fie inclusă în dezbaterea națională, nu doar prin prisma acordării de ajutoare pentru încălzire, așa cum facem acum prin legea consumatorului vulnerabil. Ar trebui inclusă și prin prisma soluțiilor sustenabile pe termen lung, care au potențialul de a aduce bunăstare și de a reduce emisiile de CO2.
Iar pe lângă partea de renovare a clădirilor, gospodăriile cu venituri mici pot fi susținute financiar și în schimbarea echipamentelor electrocasnice vechi, care sunt ineficiente, consumatoare de energie și poluează. Sunt mai multe mijloace de adresare a sărăciei energetice. Dar pentru asta trebuie să avem o discuție publică asumată.
Căderea comunismului a ridicat prețurile la energie
– Cât este influențată sărăcia energetică de substratul social și cultural?
– În perioada comunistă, când s-au ridicat blocurile de tip panel, nici nu se punea problema consumului energetic. Era un statement să construiești cât mai rapid locuințe care să susțină urbanizarea forțată. E evident de ce au fost construite așa cum au fost construite. Problema încălzirii nu era gândită în termeni de consum, căci statele din bloc aveau surse proprii ori primeau gaz din Rusia.
Odată cu căderea regimului comunist a apărut problema asta, că oamenii trebuie să plătească, iar costurile au crescut foarte mult. De asta o mare parte a sistemelor centralizate de încălzire au dispărut, fie pentru că au falimentat, fie pentru că oamenii au preferat să se debranșeze și să treacă la centrale proprii de apartament.
Gazul va deveni și mai scump și se vor impune taxe pe centralele de apartament
– Tot mai mulți oameni, cel puțin în București, preferă centrale de apartament din cauza problemelor cu încălzirea din ultimele ierni.
– Aici e o problemă. Teoretic, sistemele centralizate de încălzire sunt mult mai eficiente și performante energetic, poluează și mai puțin decât centralele termice de apartament. Faptul că mulți oameni au centrale proprii nu e neapărat lucrul cel mai bun, căci gazul se scumpește, facturile vor fi mai mari. Deci, o altă măsură ar fi și reformarea sistemului centralizat de încălzire, aducerea acestuia la standarde performante și posibila rebranșare a locuitorilor, alături de reabilitarea termică a clădirilor. Căci degeaba avem un sistem performant dacă oricum clădirea pierde căldura.
Înțeleg decizia oamenilor de a nu mai dori să fie într-un sistem centralizat precum cel din București. Dar, pe termen lung, gazul va deveni din ce în ce mai scump și vor fi puse și taxe suplimentare pentru centralele de apartament. Căci viziunea UE, la care aderă și România, este să reducem emisiile de CO2.
„Ajutorul pentru încălzire este necesar, dar nu va rezolva problema”
– Ajutoarele pentru încălzire sunt altceva decât un petic peste sărăcia energetică?
– Sunt necesare ca să nu lăsăm oamenii în frig, dar nu rezolvă problema în sine. Până ajungem la pragul în care avem suficiente locuințe eficiente energetic, va fi constantă nevoie de ajutoare de încălzire. Cred că miza cea mai mare e cum putem să scăpăm treptat de dependența de ajutoare de încălzire. O parte din soluție vine din reabilitare, cu prioritizarea gospodăriilor aflate în sărăcie energetică.
Relevant în discuția despre sărăcie energetică este și comportamentul de consum al gospodăriilor. Noi am făcut un asemenea studiu în Cluj-Napoca. Peste 44% dintre respondenți au declarat că și-au setat termostatele în intervalul 21-24 de grade Celsius. Din acest procent, aproape jumătate fie se află în vulnerabilitate după plata facturilor, fie cad sub pragul sărăciei. Aici e vorba și de comportament, dacă înțelegi că poți să ții locuința între 20 și 21 de grade Celsius, asta duce și la reducerea facturilor.
Nu înseamnă că trebuie să stăm în frig, dar anumite gospodării, încălzindu-se la peste 21 de grade, ajung să plătească pe facturi mai mult decât și-ar permite și ajung într-o zonă de vulnerabilitate.
Cât de importantă este încrederea în asociațiile de proprietari
– În studiu vorbiți și de rolul pe care-l joacă lipsa de încredere în perpetuarea sărăciei energetice. Cum se întâmplă asta?
– Lipsa de încredere în autorități ori în vecini e o trăsătură comună în țările din fostul bloc comunist. Dar am vorbit de încredere prin faptul că România are unul dintre cele mai ridicate procente de apartamente aflate în proprietate personală. Ca să reabilitezi un bloc, ai nevoie de acordul asociației de proprietari, care trebuie să acopere 10-20% din costurile totale. E foarte greu într-un bloc mare de locuințe să găsești consens între toți proprietarii. Iar acest consens vine atunci când există cooperare, coordonare și mecanisme de ajutor între vecini.
Atât timp cât oamenii nu au încredere unii în alții, e foarte greu să-i convingi să-și renoveze locuința și să contribuie și ei la costuri.
În ceea ce privește sărăcia energetică, lipsa de încredere între oameni afectează programele de reabilitare termică. În termeni academici, încrederea e capital social. Odată ce oamenii au încredere unii în alții, ei cooperează. Iar asta poate duce la asociații de proprietari mult mai active, care să ceară autorităților locale programe ori să devină parteneri în implementarea de proiecte de reabilitare sau să găsească soluții pentru renovarea clădirilor. Cred că important în discuție ar fi implicarea asociațiilor de proprietari ori a ligii asociației de proprietari la nivel național.
Legea consumatorului vulnerabil e utilă, dar nu de ajuns
– Ce ar fi trebuit să existe și nu există în legea consumatorului vulnerabil ca soluție pentru sărăcie energetică?
– Legea e un instrument util. Dar cred că un accent mai mare putea să fie pus pe mijloacele de adresare a sărăciei energetice, adică partea de renovare și reabilitare termică a locuințelor, menționarea din nou a standardelor de eficiență energetică pe care trebuie să le aibă clădirile nou-construite, importanța aparaturii electrocasnice eficiente energetic în gospodării.
Putem evident vorbi că plafoanele nu sunt prea ridicate. Ori că sunt în continuare persoane cu venituri mici care nu se încadrează în aceste plafoane și nu beneficiază de asistență. Dacă sunt ori nu sunt plafoanele adecvate creșterii prețurilor în general, creșterii facturilor, nivelului salarial din România.
Sunt ferm convinsă că există familii care-și alocă mai mult de 10% din buget pentru plata facturilor la încălzire și electricitate, dar care nu se încadrează în plafoanele stabilite de legea consumatorului vulnerabil.
– Având în vedere creșterea facturilor, cât e de important să discutăm despre sărăcie energetică și despre faptul că ne confruntăm cu ea deja de decenii?
– E foarte important, pentru că vor fi noi familii care fie nu-și vor permite să încălzească locuința la o temperatură adecvată, fie vor încălzi doar o cameră, pentru a-și putea permite să plătească facturile. Discuția despre sărăcie energetică este mai nouă în spațiul public românesc, dar nu este nouă în Europa.
Toate recomandările UE au fost să includem adresarea sărăciei energetice în programele europene, cum e PNRR. Dar acolo sărăcia energetică e menționată marginal, nu e un obiectiv în sine. Însă putem în continuare să adresăm sărăcia energetică prin programe europene, nu e timpul pierdut.
Eu sunt sigură că mai multe familii decât cele din studiu se vor confrunta, în acest sezon, cu sărăcie energetică. Asta tocmai pentru că prețul la facturi a crescut, iar veniturile doar marginal, în vreme ce venitul minim a rămas același.