Libertatea a aflat adevărul despre ”dispariția” a două reactoare nucleare din România și a 602 tone de uraniu

Iată ce am descoperit.

Declarația inițială, din 2014

Site-ul Newsteam.ro este cel care a publicat această poveste de zilele trecute, dar astfel de informații au mai fost vânturate de presă și în urmă cu patru ani.

Publicația îl citează pe Cornel Mihulecea, fost preşedinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară.

“În ianuarie 1990, premierul Petre Roman m-a sunat şi mi-a cerut să mă pensionez. Am întrebat cui să predau tot ce am de predat – gândiţi-vă că este vorba despre tehnologie nucleară şi combustibili nucleari! -, iar el mi-a răspuns că nu trebuie să-mi fac griji, să plec şi gata! După câţiva ani de la plecarea mea, primele două reactoare au fost puse în funcţiune, dar celelalte două, pentru unităţile 3 şi 4, au dispărut, la fel cum au dispărut fără urmă şi cele 602 tone de combustibil nuclear omologat şi fabricat legal în România.

Cu acest combustibil ar fi putut funcţiona timp de cinci ani un reactor care furnizează 9% din energia ţării. Acum, va trebui să cumpărăm reactoare de la canadieni. Mi-e ruşine pentru ceea ce se întâmplă”, a spus Cornel Mihulecea, în anul 2014, potrivit site-ului în cauză.

Numai că, între timp, în anul 2015, Mihulecea a decedat. Astfel că nu se poate cunoaște exact ce a vrut să zică.

Nuclearelectrica este continuatorul direct

Nuclearelectrica este acum continuatorul direct al programului nuclear românesc.

Povestea acestuia începe încă din perioada comunistă. Astfel, în 1955 se înființează Comitetul pentru Energia Nucleară. În 1961 se reglementează regimul de lucru cu surse de radiații nucleare. Acest comitet avea rol de îndrumare și coordonare a activității nucleare din România. În 1968 se trece în subordinea acestuia Institutul de Fizică Atomică al Academiei.

Visul nuclear

În 1969 sunt reglementate funcționarea și organizarea Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară. Tot în 1969, Nicolae Ceaușescu își proclamă visul nuclear. În paralel, România ducea tratative, încă din 1966, pentru achiziția de tehnologie nucleară.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

România nu a ales tehnologie sovietică, iar Ceaușescu a condamnat invazia Cehoslovaciei de către URSS, din 1968. Așa că s-a orientat către Canada, România preferând tehnologia CANDU. Aceasta funcționează cu apă grea și uraniu natural, nefiind nevoie de uraniu îmbogățit.

În 1976 se termină studiul cu canadienii, iar în 1978 se încheie contractul cu AECL pentru realizarea reactoarelor. Anul 1981 aduce turnarea primului beton pe amplasamentul de la Cernavodă, iar în 1985 a venit primul vas reactor direct din Canada.

Asimilare de tehnologii

Revoluția din 1989 prinde România fără ca vreun reactor nuclear să fie funcțional, iar prima unitate este pornită abia în 1996. Unitatea 2 a fost inaugurată abia în anul 2007.

Între timp, însă, Ceaușescu demarase un program de asimilare a tehnologiei canadiene, adică de producere în România a unei cantități cât mai mari de componente necesare centralei de la Cernavodă.

Vasele reactoarelor poartă numele de vase Calandria și unele dintre componente se realizau la IMGB. Apa grea se realiza la combinatul de la Drobeta-Turnu Severin, uraniul se extrăgea din subsolul patriei, se rafina la Feldioara și era transformat în combustibil nuclear la Mioveni.

Între timp, IMGB a fost privatizată, iar acum pe platforma industrială din sudul Bucureștiului activează grupul sud-coreean Doosan și compania italiană Walter Tosto.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Între timp, în 1990, este înființat gigantul de stat RENEL, care conținea tot sectorul energiei electrice. În 1998, acesta este spart și apare CONEL, iar din fosta companie se desprinde Nuclearelectrica.

N-a dispărut nimic

Libertatea a întrebat oficial la Nuclearelectrica, compania de stat care operează acum centrala nucleară de la Cernavodă și Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești.

Ei bine, n-a dispărut nimic:

”Referitor la subiectul articolului din ziarul dumnevoastră, «dispariția a două reactoare nucleare și a 602 tone de combustibil nuclear», SNN vă comunică că vasul Calandria produs de IMGB pentru Unitatea 3 este și astăzi pe amplasamentul CNE Cernavodă.

La vremea respectivă nu s-au achiziționat și alte componente ale reactoarelor de la IMGB, așadar este imposibil să fi dispărut două reactoare. Singurele reactoare funcționale, în operare, sunt Unitățile 1 și 2, pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4 fiind necesare achiziții de echipamente nucleare esențiale pentru a putea vorbi de un reactor funcțional”, au afirmat reprezentanții Nuclearelectrica, pentru Libertatea.

Uraniul a fost reciclat

Dar cum rămâne cu uraniul dispărut? Păi, de fapt, combustibilul nuclear a fost realizat prost și nu putea să fie folosit, așa că a fost reciclat.

”Referitor la «dispariția a 602 tone de combustibil nuclear», până în iunie 1990, Institutul de Reactori Nucleari Energetici Pitești (IRNE) a fabricat circa 31.000 de fascicule de combustibil nuclear pentru utilizarea în Unitatea 1 CNE Cernavodă (dată în folosință în anul 1996).

Combustibilul fabricat la IRNE, înainte ca acesta să fie calificat drept furnizor de combustibil de către AECL, nu a întrunit criteriile calitative pentru a fi folosit într-un reactor de putere. S-a încercat găsirea unei modalități de recuperare și reutilizare a acestui combustibil și, în acest sens, s-a elaborat de către FCN (Fabrica de Combustibil Nuclear) și expertizat de AECL, un program de evaluare a calității combustibilului din stoc.

Concluzia a fost că fasciculele fabricate înainte de 1990 nu sunt adecvate pentru utilizarea ca atare în reactorul CANDU 6 de la CNE Cernavodă, dar valorificarea combustibilului din stoc se poate face prin dezasamblarea fasciculelor, utilizarea pastilelor de dioxid de uraniu corespunzătoare calitativ și/sau reciclarea pastilelor necorespunzătoare”, mai arată Nuclearelectrica.

Dezasamblarea, pe vremea RENEL

”Ambele acțiuni, atât evaluarea cât și dezasamblarea combustibilului din stoc, au fost aprobate prin hotărâri ale Consiliului de administrație al forului tutelar din anii aceia, RENEL.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Având în vedere numărul fasciculelor de combustibilului din stoc, precum și masa de dioxid de uraniu dintr-un fascicul combustibil (aproximativ 19,5 kg), rezultă implicit cantitatea de 602 tone de combustibil nuclear despre care se vorbește în articolul dumneavoastră.

Așadar, informațiile prezentate în articolul respectiv nu au o baza reală, SNN nu cunoaște motivul pentru care au fost făcute aceste declarații, însă, pe baza documentelor de la acea vreme, poate dovedi lipsa de veridicitate a acestora”, încheie reprezentanții Nuclearelectrica.

Verificări și para-verificări

Compania este listată pe bursă, iar România este membră a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA), cu sediul la Viena, astfel că trebuie să respecte o serie de condiții foarte stricte.

În cazul în care două reactoare nucleare ar dispărea, împreună cu o cantitate așa mare de uraniu, în mod clar toate organizațiile mondiale s-ar sesiza ca să le caute.

Mai mult, țara noastră ar fi fost sancționată extrem de dur la nivel internațional dacă acest lucru se întâmpla.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor fi realizate de către Nuclearelectrica, împreună cu grupul China General Nuclear Power Corp (CGN). Investiția este estimată la 6,5 miliarde de euro.

Urmărește-ne pe Google News