Familia, refugiul lui Dulca

Dincolo de zambetul transparent garantat de doi copilasi plamaditi parca din argint viu, pe chipul lui Cristi Dulca s-a adancit, de vreo patru ani, o unda a remuscarii, mascata de o durere fina, precum o rana sacaitoare ce face inutila orice doctorie.

Asa l-am gasit, la Cluj, pe Dulca, fostul capitan al Rapidului din era Mircea Lucescu. Dezlegarea misterului vine tot de la Cristi. Greu, sacadat, printre oftaturi de eliberare. “Am vorbit cu putini oameni despre necazul meu. La 30 de ani, dupa ce m-am intors din Ungaria, am luat legatura cu Mircea Lucescu. Antrena in Turcia si mi-a promis ca ma va lua la Besiktas, dar mi-a cerut sa am meciuri in picioare. M-a sunat Toni Dobos, numai bine, sa vin la Timisoara. Ne-am inteles pe sase luni, dar cand am facut vizita medicala mi-au gasit niste nereguli la inima. Nu s-au bagat doctorii de pe Bega. Asa am aterizat la Tg. Mures. Practic, incepuse drama”, rememoreaza Cristi.

Plangea noaptea, vizionand meciurile lui

“Aici, medicii, dupa consultari indelungate, mi-au interzis sa mai joc vreodata fotbal de performanta. Soc! Era meseria mea, din asta imi castigam painea. Am fost daramat. Nu stiam incotro s-o apuc. Familia m-a adus cu picioarele pe pamant. Ma feream de ei si noaptea stateam singur in fata televizorului, uitandu-ma la casete cu meciurile in care evoluasem. Plangeam ca un copil”, se destainuie Cristi, care e in prezent antrenor-jucator la „Clujeana”, o echipa de fotbal in sala. “Noroc cu Jean Padureanu care, pe vremea cand era presedinte la Rapid, mi-a dat, in avans, toti banii pe un an. I-am spus ca voiam sa-mi iau casa, dar eu, tanar si fara minte, visam la o masina tare. Nea Jean mi-a spus ca-mi da banii, dar sa-i arat apoi contractul pe casa. Am inghitit in sec si chiar mi-am cumparat un apartament in Cluj. Ce bine mi-a prins apoi”, isi aminteste Cristi.

CINE E DULCA

– Data nasterii: 25.10.1972 (Cluj)
– Post: fundas central
– Cariera: 1992-1995 CFR Cluj, 1995-1996 Gloria B-ta, 1995-1999 Rapid, 1998-2000 Poohang (Coreea de Sud), 2000-2001 Ceahlaul, 2000-2001 Gaz Metan, 2001-2002 U. Cluj, 2001-2003, Honved Budapesta
– Liga 1: 103 meciuri, 11 goluri
– Ungaria: 30 meciuri
– Cupa Romaniei: 1998
– Echipa nationala: 6 meciuri, 0 goluri. Primul meci: 19.11. 1997, Romania-Spania, 1-1.

„Actuala nationala n-are valoare!”

Cu doar sase prezente sub tricolor, Dulca poate fi considerat un norocos ce-a avut prilejul sa tra-iasca alaturi de Hagi, Petrescu sau Munteanu intr-o epoca in care nationala insira calificarile la turneele finale ca niste simple margele pe ata.

Fara dezamagiri, ghinioane sau scuze puerile. “Generatia de Aur” avea valoare. Aceasta explicatie simpla a alimentat pretentiile milioanelor de romani care invatasera sa tina capul sus in orice competitie.

Asta se intampla in trecut, cand orice pusti ratacit pe ulita copilariei recita pe nerasuflate primul “11” cu care Iordanescu isi sfintea iconitele. Acum, nationala, stransa in chinga razboinicului vesnic infrant Chivu, si a playboy-ului Mutu, se zbate in mediocritate. Nici macar o calificare. Bucuria, strict interzisa pentru romani. De la Cluj, din fata unei mese pline de amintiri inramate in tablouri mici, zambesc 11 chipuri invesmantate in rosu si galben. Stapanul scumpelor odoare este Cristi Dulca, solutie de avarie, ce-i drept, in era legendelor romanesti. A fost totusi acolo si spune ca n-ar schimba pe nimic acest privilegiu. “In 1998, la Mondial, Romania batuse Columbia, 1-0 si Anglia, 2-1. Eram calificati si atmosfera era incendiara in vestiar. Ne-am vopsit toti parul in galben, iar Iordanescu a promis ca va da o sansa celor care nu jucasera pana atunci. Asa am intrat si eu in marea familie care era nationala”, isi incepe Cristi povestea.

„Generatia de Aur era o familie”

Dulca n-a facut fata tavalugului african si nea Puiu s-a luat in serios, schimbandu-l pe Cristi cu Gica Popescu dupa numai o jumatate de ora. S-a terminat 1-1 si clujeanul detaliaza: “Eu eram multumit cand prindeam lotul largit. Jucatorii aveau valoare, erau uniti, ca o familie.  Acum nu exista acea unitate indispensabila, nu exista valoarea de atunci si, logic, nu exista rezultate. Uitati-va la echipa din prezent. N-are nici macar un nucleu de 5-6 fotbalisti care sa joace meci de meci. Daca faci o comparatie pe posturi cu „Generatia de Aur” te apuca groaza. In afara de Chivu, Mutu, Coman si, mai nou, Marica, nationala pare rodul intamplarii. Nu te poti califica la un turneu final daca n-ai valoare. Am dreptul sa-mi exprim parerea ca simplu suporter”.

E consilier la primarie!

“Acum sunt consilier  la primaria din Chintesti, o localitate la 10 km de Cluj. Sunt in subordinea unei femei (rade), Lucia Suciu ii zice primaritei. Am incercat sa raman in fotbal, la „U” Cluj. Am fost conducator acolo, dar am renuntat pentru ca nu exista un proiect serios. Regret c-am plecat. De cateva luni, un impatimit, Bene Ioan, baga bani seriosi in echipa. Oricum, chiar daca „U” e pe primul loc in Liga 2 nu va face fata in Liga I daca nu face 5 transferuri tari”, crede Dulca.

In perioada 1998-2000 Cristi a jucat in Coreea de Sud, pentru Poohang Steelers. A castigat bani buni, care “imi vin foarte bine in vremurile grele de astazi”. Dulca a marturisit ca in Coreea “si-a invins si teama de reptile”

Cristi si-a deschis un bar in Cluj – Sport Club Arena -, in care a investit 60.000 euro

In 1998 Cristi Dulca a castigat cu Rapid, sub comanda lui Lucescu, Cupa Romaniei

Urmărește-ne pe Google News