Familia românească în pandemie: pumni şi violuri. Cum a afectat izolarea victimele violenței domestice

• În primele nouă luni ale acestui an, numărul apelurilor la 112 clasificate pe indexul “Conflicte și agresiuni fizice – cu victime” a crescut cu 17,32%, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
• Între ianuarie și septembrie au fost înregistrate 33.274 de sesizări pentru fapte de violență în familie, cu 450 mai mult ca în aceeași perioadă din 2019.

În seara de 27 aprilie, după ce și-a culcat fetița de doi ani, Maria* s-a trezit cu o “vizită” neașteptată de la soțul de care se separase și cu care era în proces de divorț. Bărbatul, beat și fără mască de protecție, a sărit gardul și a intrat în casa părinților Mariei, dintr-o localitate din județul Bihor.

Maria a evaluat rapid situația în care se afla. Știa că soțul poate deveni ușor violent. Obținuse la un moment dat ordin de protecție împotriva lui, dar măsura expirase.

Bărbatul venise peste ea și cu o săptămână în urmă, neanunțat și furios. A amenințat-o atât pe ea, cât și pe părinții ei, și i-a bruscat fizic. Tatăl Mariei a sunat la 112. “Oricum vă termin”, le-a strigat bărbatul care a fugit înainte să sosească poliția.

Recomandări

Politica monetară poate se mai schimbă, dar conducerea Băncii Naționale a României, nu. Și ce dacă?

Încă un apel la 112

Așa că pe 27 aprilie, când l-a văzut intrând din nou în camera ei, Maria a simțit un val de teroare. Era extrem de agitat. L-a rugat să plece, de frică să nu trezească fetița care dormea într-o altă încăpere, dar bărbatul i-a răspuns agresiv. 

Tatăl Mariei a auzit țipetele, din curte. A chemat un vecin în ajutor, apoi a sunat la 112. Vecinul a încercat să-l liniștească pe agresor. “Haide, și eu am fost ginere, nu se face așa”.

Maria i-a luat telefonul tatălui și i-a cerut operatoarei, cu disperare, să trimită poliția. Furios că dă detalii autorităților, soțul a încercat să o lovească. I-a smuls telefonul din mână și l-a spart. Apelul la 112 s-a întrerupt. Vecinul a sunat din nou la poliție, dar până a sosit echipajul din altă localitate, soțul Mariei fugise din nou. 

Polițiștii nu au emis un ordin de protecție provizoriu, care e valabil pentru cinci zile. Au invocat starea de urgență și au spus că “pericolul iminent” trecuse pentru că agresorul a plecat. I-au recomandat Mariei să ceară un ordin de protecție în instanță.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

După mai bine de-o săptămână, judecătorul a admis cererea femeii pentru un ordin de protecție. Timp de o lună, bărbatul nu avea voie să se apropie de Maria și de fetiță la mai puțin de 200 de metri sau să ia orice contact cu ele, nici măcar telefonic, arată decizia instanței din 5 mai. 

Maria este una doar dintre zecile de mii de persoane care au sunat la 112 pentru a reclama violență domestică în perioada pandemiei de COVID-19.

Apelurile la 112 pentru “conflicte și agresiuni fizice”, cu 17% mai multe ca anul trecut

Între ianuarie și septembrie anul acesta, s-au înregistrat 70.889 de apeluri la 112 pentru “conflicte și agresiuni fizice – cu victime”, conform informațiilor furnizate de STS la solicitarea Libertatea.

Numărul este cu 17,32% mai mare față de aceeași perioadă în 2019, când au fost primite 60.424 de apeluri de urgență pe aceeași tipologie. Diferențe cele mai mari au fost înregistrate în lunile iunie și iulie, după ce România a ieșit din starea de urgență.

Creșterea violenței a devenit vizibilă după încheierea stării de urgență

Creșterea violenței în familie, avertizată de către ONG-uri și autorități, nu s-a reflectat instant în apelurile la linia de urgență sau în sesizările făcute la poliție, nici în România, dar nici în alte țări.

Recomandări

O garsonieră din Aiud, placă turnantă pentru un transport uriaș de cocaină pe ruta Ecuador – Olanda, via România. Cine e în spatele afacerii

Părea chiar că efectul a fost opus decât cel așteptat, iar violența domestică s-a redus în timpul izolării în casele proprii. 

“Chiar în perioada stării de urgență, sesizările au scăzut un pic”, spune pentru Libertatea Florin Lupu, șeful Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliției Municipiului Zalău.

În unele regiuni din SUA, numărul de apeluri la liniile de asistență telefonică pentru victimele violenței domestice a scăzut cu 50% în perioada de carantină, arată un articol publicat la mijlocul lui septembrie în The New England Journal of Medicine. 

Și în Italia, apelurile la liniile telefonice pentru victimele violenței domestice au scăzut drastic. În schimb, activiștii primeau e-mailuri și SMS-uri disperate. 

Comunicarea cu victimele, mult mai greoaie

În perioada stării de urgență, cele mai multe sesizări și apeluri au venit din partea membrilor familiei sau a cunoscuților, și mai puțin direct de la victime, relatează activiști din România. 

“De cele mai multe ori victimele locuiau împreună cu agresorii, și atunci se aflau în imposibilitatea de a solicita protecție”, povestește avocata Giulia Crișan, consultată pentru Asociația ANAIS, un ONG din București care oferă servicii de consiliere femeilor și persoanelor vulnerabile.

“Majoritatea apelurilor au fost de la persoane terțe, care voiau să ajute, să se informeze ce pot face într-o astfel de situație”, spune și Iolanda Beldianu, lector universitar la Universitatea Transilvania din Brașov și membru fondator al ONG-ului Pas Alternativ, din Brașov.

Ne-a sunat la un moment chiar cumnata victimei. Fratele ei era agresorul, iar ea voia să își salveze cumnata. Femeia era plecată în străinătate, dar suna pentru familia din România.

Iolanda Beldianu, membru fondator la Pas Alternativ:

Cu unele victime nu se putea comunica deloc, cu altele, doar în anumite intervale orare. De exemplu, când erau la serviciu sau pe drum spre locul de muncă, în cazul celor care au continuat să meargă fizic la slujbă.

Mai multe apeluri la linia verde dedicată victimelor violenței domestice

Au fost înregistrate 2.992 de apeluri la helpline-ul destinat victimelor violenței în familie, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu 1.390 apeluri în aceeași perioadă în 2019.

Numărul de telefon 0800 500 333 gratuit este implementat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES).

În aprilie și mai s-au înregistrat aproape câte 400 de apeluri, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, când ANES nu primea mai mult de 150 de telefoane la helpline.

Numărul de apeluri a crescut și mai mult după starea de urgență, în august și septembrie înregistrându-se 552, respectiv 463 apeluri, comparativ cu 137, respectiv 153 în aceleași luni din 2019, conform datelor oferite de ANES la solicitarea Libertatea.

Violența în familie: lovire, omor, viol, trafic de minori

Și datele oferite de IGPR pentru Libertatea arată că numărul de sesizări pentru fapte de violență în familie, între ianuarie și septembrie, a ajuns la 33.274. Asta înseamnă cu 450 mai mult ca în aceeași perioadă din anul trecut.

Sub categoria umbrelă “violență în familie” intră zeci de infracțiuni, ca “lovire sau alte violențe”, omor, lipsire de libertate, amenințare, viol, hărțuire, trafic de minori, proxenetism, pornografie infantilă sau incest, toate desfășurându-se în familie sau cu un actual/fost partener.

Datele oferite de Poliția Română se referă la numărul de fapte sesizate, fie la 112, fie printr-o plângere la poliție. 

Sunt fapte care se întâmplă de trei-patru ori și doar a cincea oară se sesisează. De aia nu avem atât de multe sesizări. Se întâmplă mult mai multe, eu sunt conștient de asta, dar nu vine nimeni să depună plângere.

Subcomisarul Florin Lupu, șeful Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliției Municipiului Zalău.

“Contează foarte mult modalitatea de mediatizare a legislației și a drepturilor pe care victima le are”, spune comisarul Ciprian Codescu, șeful Biroului de Ordine Publică din cadrul I.P.J. Brașov, legat de numărul de sesizări.

175 de violuri, 16 cazuri de proxenetism “în familie”

Majoritatea victimelor violenței în familie sunt femeile adulte. Dintr-un număr total de 34.798 de victime ale violenței domestice între ianuarie și septembrie, 22.904 au fost femei majore, conform IGPR. Numărul lor a crescut cu 1.460 față de aceeași perioadă din 2019. 

La fiecare sesizare, există cel puțin o victimă. Din acest motiv, numărul de victime este mai mai mare decât numărul de sesizări.

• Au crescut și sesizările pe infracțiunea de “loviri sau alte violențe”, de la 19.204 în primele nouă luni din 2019 la 20.565 în perioada ianuarie- septembrie 2020. Este infracțiunea cea mai răspândită când vine vorba de violența în familie.
  
  
• 175 de sesizări pentru violuri între ianuarie și septembrie 2020, comparativ cu 159 în primele nouă luni din 2019. Dintre victime, 91 au fost fete minore, 74 femei majore, 10 băieți minori, 3 bărbați adulți. 
  
  
• 7 sesizări pentru trafic de minori (toate fete) în primele nouă luni ale anului, comparativ cu 2 în aceeași perioadă în 2019.
  
  
• 16 sesizări pentru proxenetism, comparativ cu 6 în aceeași perioadă din anul trecut, victimele fiind 12 femei majore, 3 femei minore și un bărbat major.

Nici măcar vârful aisbergului

De regulă, victimele cer protecție doar când sunt agresate fizic, precizează avocata Giulia Crișan, de la Asociația ANAIS. Puține recunosc violența psihică.

“Ulterior, noi identificăm că asupra ei s-au exercitat cam toate formele de violență, economică, socială, verbală, psihologică, câteodată și sexuală. Sunt foarte multe tipuri de abuz pe care ele le suportă, dar nu le identifică ca abuz”, spune Giulia Crișan.

Ceea ce înseamnă că faptele sesizate reprezintă mai puțin chiar decât vârful aisbergului.

“Am făcut forță unu la unu, ca bărbații”

În 2017, Elena* a reușit să se separe de soțul ei violent, dar acesta continua să îi dea târcoale. A depus plângeri la Poliție, dar nu au avut niciun efect. La final de an, și-a dat seama că avea 4-5 plângeri nerezolvate împotriva acestuia. Unele erau pentru amenințări cu moartea. Așa că s-a dus iar la Poliție.

“Mă duc, îi las să vorbească o oră, îmi dau alternative pe care le făcusem deja cu luni înainte”.

La un moment dat, le-a zis: “E 1 decembrie, vreau să am și eu sărbători liniștite. Spuneți-mi unde trebuie să merg la superiori, la Parchet, acolo mă duc. În 5 minute, făcuseră rost de mașină și s-au dus peste el. Nu știu ce i-au spus, dar din momentul ăla băiatul s-a liniștit”, povestește femeia.

Am dat și eu cu pumnul puțin în masă. Am făcut forță unu la unu, ca bărbații. Am fost și eu ca bărbații.

Elena:

Roadele relațiilor neîncheiate și conflictuale

După toți anii de abuz, femeia credea că recunoaște ușor violența, sub diferitele ei forme. Era sigură că nu se mai poate lăsa păcălită. 

În timpul stării de urgență, fostul soț a început să îi viziteze din nou pe ea și pe copilul lor. “Era mai instabil, suferea. Era zi de zi în casa mea și îmi sugera să ne mutăm împreună două săptămâni, să mă izolez cu el”.

Deși bărbatul dădea semne că vrea să se reapropie de ea și de copil, a devenit violent când Elena l-a refuzat. 

A realizat ce trăiește cu întârziere. “După vreo lună jumate, spre două luni, mi-am dat seama că mă hărțuiește”. A cules roadele pandemiei și ale “relațiilor neîncheiate și conflictuale” în vară.

“După lockdown, sănătatea mea a devenit haos. Anxietate, atacuri de panică, stomacul, inima mi-au luat-o razna. Abia mi-am revenit de vreo lună și ceva, prin măsuri drastice, nu mai eram funcțională. Am impus noi reguli, am luat-o de la capăt”, adaugă femeia.

Pierderea resurselor imediate: nu te poți izola la vecini, în pandemie

Una dintre consecințele cele mai importante ale izolării în casă, în timpul stării de urgență, a fost pierderea “resurselor imediate”, explică Elena.

“De aici se creează o frustrare și mai mare pentru victimă, devine tensionată. În același timp, agresorul capătă și mai mult teren. Nu numai pentru că cealaltă persoană are resurse mai puține, dar pentru că e mai instabil, își dă seama că nu mai poate să iasă afară, nu mai produce bani”, adaugă Elena.

Subcomisarul Florin Lupu spune că, în general, vecinii preferă să stea deoparte când vine vorba de violență în familie. Când poliția le cere o mărturie, nu se bagă. 

“Cel mai comod pentru un vecin e să zică nu știu, eu nu am auzit nimic și cam acolo se încheie. Majoritatea știu că dacă dau o declarație în calitate de martor, după aia, trăiesc cu frica asta, vai, că mă poartă pe la instanță. Ar fi obligația lor morală și legală să furnizeze detalii, dar nu prea o fac”, explică polițistul. 

Online-ul, problematic pentru grupurile de suport pentru victime 

ONG-ul brașovean Pas Alternativ are un grup de suport pentru victime ale violenței în familie, parte din rețeaua “Și eu reușesc”.

“La grupul de suport de după perioada de urgență, în starea de alertă, când ne-am întâlnit, am avut cele mai multe cliente de când ne știm, din 2018”, spune Iolanda Beldianu.

Au venit atunci 15 persoane. În medie, participă 8-10 persoane. Grupul a continuat întâlnirile de-a lungul verii și toamnei. Dar cu noile restricții, femeile întreabă pe WhatsApp dacă se vor mai putea întâlni.

Ne-am duce în online, dar în online estimăm care pot fi riscurile. Una e să plece femeia de acasă cu o treabă și să vină la grup, și alta e să intre de-acasă să participe la grup online, că nu e despre cum gătim gogoși. Unele nici nu au cum. Avem un caz, cu o doamnă care are un telefon vechi. Nu se pune problema de intrat online. Dacă locuiești încă cu agresorul, chiar nu ai cum să participi.

Iolanda Beldianu

Ce înseamnă pentru victime un nou lockdown?

O nouă carantină înseamnă repetarea situației de acum șase luni, iar autoritățile ar trebui să ia măsuri, explică activista. 

“Acum, când ne apropiem iar de un lockdown, mă întreb dacă va ține cont cineva de asta, pe declarația pe propria răspundere să specifice și acest aspect. Poate era un semnal să aibă posibilitatea să bifeze acolo alte nevoi decât că mă duc la mama să îi dau de mâncare sau ce mai era pe acolo. Eu, victima, ce fac? Nu mă duc la cumpărături, uite, vreau să merg la Poliție să depun o plângere”, concluzionează Iolanda Beldianu.

*Numele supraviețuitoarelor au fost schimbate pentru a le proteja identitatea.

În episodul 2, vom urmări cum a evoluat numărul ordinelor de protecție emise de Poliție și de instanțe în perioada pandemiei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro