ComenteazăIntrodus în 2009, în plină criză financiară globală, programul „Prima Casă” a ajutat peste 260.000 de români să-și cumpere o locuință în condițiile unei scheme de finanțare favorabile. Printre ele, avans minim de numai 5%, credite între 57.000 și 71.250 euro, aprobare în 5 zile de la depunerea dosarului, împrumut garantat în proporție de 50% de statul român, dobândă similară sau sub prețul pieței.
În martie 2018, conform Forbes România, 26% din creditele acordate populației veneau pe filiera „Prima Casă”. Programul a căpătat, însă, o asemenea dimensiune încât riscul bancar s-a amplificat periculos pentru sistem, a crescut exponențial presiunea, așa că statul a decis să-i modifice structura și condițiile pentru a-l orienta cu precădere către cei resurse limitate.
din totalul creditelor ipotecare aflate acum pe piață provin din ”Prima Casă”, potrivit informațiilor BNR.
Urmează un program cu acces restrictiv la finanțare
Astfel, a apărut „O Familie, O Casă”, care continuă oficial „Prima Casă”. Ar trebui să înceapă să funcționeze efectiv din iunie, dar termenul exact nu se știe, din cauza efectelor pandemiei.
Ce s-a schimbat esențial?
- programul a devenit mai restrictiv, solicitanții trebuie să aibă un venit lunar net de maximum 4.500 lei în cazul persoanelor fără copii. Venitul nu poate depăși 7.000 lei pe lună la familiile cu copii;
- subvenție de dobândă pentru persoanele cu venituri mici, între 0,5 și un punct procentual;
- obligativitatea ca, pe întreaga perioadă de derulare a creditului, beneficiarul să nu poată deține mai mult de o locuință în mediul urban, spre deosebire de „Prima Casă” unde, după achiziționarea primei locuințe, titularul putea să-și cumpere și altele, fără să fie afectat creditul. Excepție fac acum doar imobilele moștenite.
- posibilitate de garantare 100% din partea statului pentru grupurile vulnerabile.
„Se înșală grav dacă se gândește că va duce programul așa în spate”
„O Familie, O Casă” s-a mai născut însă la pachet cu încă un element de noutate. Pe circuitul dosarelor va apărea și Fondul Român de Contragarantare (FRC), care se alătură astfel Fondului Național de Garantare a Creditelor (FNGCIMM). Ambele vor avea acum rolul de a susține programul social prin schemele de garanții pentru populație.
Unul dintre foștii directori din FRC, Cosmin Baiu, restructurat recent alături de alți colegi în urma unor răfuieli și scandaluri interne declanșate după învestirea în fruntea Fondului a lui Bogdan Glăvan (PNL, consilier al lui Ludovic Orban), avertizează însă că „O Familie, O Casă” e în pericol de a se bloca timpuriu din cauza noii organizări din FRC.
El activa în instituție pe postul de director al Departamentului de Garantare/Contragarantare, care urma să se ocupe de partea operativă a programului. Între timp, însă, Glăvan a renunțat la respectivul sector într-o procedură de reorganizare.
Au mai rămas în instituție doar departamentele economic, juridic și de guvernanță/relații publice, ultimul fiind înființat recent. Dacă actualul director își închipuie că instituția va putea duce în spate programul cu o asemenea structură, se înșală grav. E o răzbunare foarte scumpă din partea lui Glăvan față de mine pentru simplul delict că, în martie, mi-am depus din interior dosarul să candidez pe același post cu el.
Cosmin Baiu, ex-director FRC:
„A trimis la Finanțe niște absurdități”
Baiu spune că, până la restructurarea comunicată pe 12 mai, „ministerul ne rugase să lucrăm la normele de aplicare, dar Glăvan a ignorat ce propusesem împreună cu juridicul. A trimis mai departe o altă versiune, alcătuită probabil cu noul serviciu de guvernanță. Am discutat apoi cu un coleg de la Finanțe, care mi-a zis că Glăvan le-a livrat niște absurdități, pe care nici nu le iau în calcul. Nu înțelegea nici el ce se întâmplă la FRC”.
Baiu punctează că a mai lucrat în trecut la proiecte guvernamentale precum „Investește în tine”, derulate în FRC cu ajutorul unor softuri dedicate, construite special pentru a optimiza traseul dosarelor și soluționarea lor: „Eram conectați direct cu băncile, totul mergea șnur, monitorizam și câte o sută de dosare pe zi, fără să avem întârzieri. Lucram numai digital, actele veneau direct scanate, aveam niște monitoare mari pe care făceam analiza în paralel cu vizualizarea documentelor, iar răspunsurile plecau tot online”.
Am făcut de fiecare dată grupuri de lucru interdisciplinare, cu 8-10 oameni, ca să găsim cele mai bune soluții. Asta am propus și acum, dar Glăvan n-a făcut nicio mișcare, din câte știu. Doar dacă a operat ceva în secret, dar mi-e greu să cred.
Cosmin Baiu, ex-director FRC:
Când a apărut proiectul, care are o anumită anvergură, plănuisem să-l pregătim intern cu toți specialiștii din FRC. Între timp însă, Glăvan a ales să lucreze cu un singur om de la Analiză și un băiat de la IT, eliminând de pe circuit pe ceilalți care ar fi putut avea propuneri profesioniste pentru a structura o platformă capabilă să facă față programului. Riscul e să iasă un haos operațional deplin!
Andreia Surcel, ex-directoare FRC:
„Oamenii vor fi sufocați de hârtii”
Baiu detaliază motivele pentru care crede că programul ar putea fi un eșec: „Glăvan i-a transmis programatorului să structureze softul cum se pricepe și a dispărut din peisaj. O lună de zile s-a ocupat apoi doar de reorganizări, restructurări și concursuri pentru favoriți, fără să-l mai intereseze nimic despre ce se întâmplă cu , care ne bate la ușă și ne prinde cu pantalonii în vine. Colegul de la IT estima că ar avea nevoie de o lună doar ca să introducă datele în sistem. Păi, în ritmul ăsta, te prinde Crăciunul și tot nu ești gata, că singur n-are cum să facă așa ceva! Glăvan ne-a interzis să colaborăm și pe mail în perioada de lucru de acasă”.
Sunt datele pe care Baiu le ia în calcul când estimează că „programul este deja într-un risc iminent de blocare. E pus grav de tot în pericol! Cel puțin asta-mi spune experiența mea cu proiecte similare în domeniu. Poate Glăvan va veni și va zice c-a făcut și c-a dres, dar acestea erau informațiile verificate în urmă cu o săptămână, când am ieșit din circuit din pricina destituirii”.
Scenariul plauzibil e că, în lipsa unei platforme informatice coerente și apte să susțină fluxul de cereri, dosarele vor veni fizic la FRC, se va umple vreo sală cu hârtii până-n tavan și, dintr-o sută de dosare intrate pe zi, se vor putea analiza 20-30. A rămas un serviciu cu cinci oameni la analiză, care vor fi sufocați de volumul de muncă. Închipuiți-vă cât timp v-ar lua numai să deschideți niște plicuri și să stai să iei la mână pagină cu pagină!
Cosmin Baiu, ex-director FRC:
„Ceea ce se întâmplă arată a plan de subminare, nu de susținere”
Fostul angajat al FRC își arată mirarea față de modul în care „administrația Glăvan” a tratat în ultimele săptămâni pregătirile pentru programul care va avea un impact puternic la nivelul populației. Nu exclude varianta „să se dorească efectiv sufocarea proiectului, fiindcă toate acțiunile din martie încoace arată ca și cum ar exista un plan de subminare pentru , nicidecum de susținere”.
Cosmin Baiu completează: „Chiar Glăvan mi-a zis la început, când încă puteam dialoga decent, că ar vrea să închidă Fondul, care n-ar fi pe gustul ministrului Cîțu. Așa ar face sens acțiunile astea subversive, pe ideea că , iar la finalul anului trag obloanele, că instituția e pe pierdere. Planul din culise ar fi ca FRC să fuzioneze cu Fondul Național de Garantare a Creditelor, iar Glăvan să preia, probabil, șefia acolo, unde sunt salarii și beneficii fabuloase”.
FRC are un capital de circa 100 de milioane de dolari, care, prin plasamente, aduce din randamente un câștig de circa 4 milioane de euro pe an. Recent, Glăvan a avut tentative de a face plasamente mai slabe economic decât permit reglementările FRC. N-au fost însă avizate atunci de fosta direcție de Risc, spulberată între timp. De-acum, ar putea însă să reia practicile, fără să-l tragă nimeni de mânecă. Întrebarea e cine va plăti diferențele de milioane de euro care ar apărea? Sau e un vector al planului de sărăcire, care să motiveze la un moment dat închiderea?
Cosmin Baiu, ex-director FRC:
Știu din Ministerul de Finanțe că se discuta inițial suspendarea până la sfârșitul anului a programului, dar direcțiile de resort au forțat să se dea drumul mai departe, fiindcă e deja o lege aprobată. Nici nu e un entuziasm extraordinar, fiindcă e vorba despre un program schimbat, cu pronunțat caracter social, nu mai au acces oligarhi sau nu știu ce oameni cu bani. Unii și-au luat reședințe de vacanță prin „Prima Casă”.
Andreia Surcel, ex-director FRC:
Contactat de Libertatea pentru a clarifica acuzațiile directorilor demiși, Fondul Român de Contragarantare a transmis, prin departamentul de comunicare, că nu dorește să ofere niciun răspuns în legătură cu acest subiect.