Departe de a fi complete, listele de mai jos conțin o serie de afirmații și acțiuni datorită cărora vor rămâne în memoria colectivă pentru mult timp de acum înainte Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, indiferent de rezultatul scrutinului de astăzi.
KLAUS IOHANNIS
- A stopat adoptarea OUG 13
Pe 18 ianuarie 2017, în condițiile în care societatea civilă protestase masiv împotriva intenției noii puteri de a adopta OUG pe justiție, președintele Klaus Iohannis a decis să participe la ședința Guvernului Grindeanu. ”Este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanți de fapt, ordonanța de grațiere și de modificare a Codurilor penale. Evident că am discutat cu premierul. Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu va fi pusă pe ordinea de zi suplimentară”, a declarat șeful statului în ședința de guvern, oprind adoptarea OUG 13.
- Este bine văzut în străinătate
Pe 9 iunie 2017, Klaus Iohannis a devenit primul președinte de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump, actualul președinte al SUA. Iohannis are o imagine foarte bună în Uniunea Europeană și în SUA, spre deosebire de ultimele trei guverne PSD, iar acest lucru a putut fi verificat în cursul acestui an, când președintele României s-a întâlnit din nou cu Trump la Casa Albă, în timp ce Viorica Dăncilă a fost ignorată de oficialii americani de rang înalt în timpul unei vizite peste Ocean.
- S-a despărțit prea «rece» de Kovesi
Chiar dacă a încercat în mai multe rânduri să se opună modificărilor operate de guvernarea PSD în justiție, Klaus Iohannis și-a dezamăgit nu o dată simpatizanții. Unul dintre aceste momente s-a consumat pe 9 iulie 2018, când a decis să semneze decretul de revocare din funcția de procuror-șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi, în urma unei hotărâri a CCR. Dincolo de ”abdicarea” președintelui, a nemulțumit modul în care a făcut-o. În loc să anunțe personal că o revocă pe Kovesi, Iohannis a pasat această sarcină purtătorului său de cuvânt, chemat din concediu în acest scop.
- Întârzie în educarea României
Klaus Iohannis a inițiat în 2016 proiectul național ”România educată”, ale cărui scopuri sunt, potrivit site-ului oficial, ”reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate”. Cu toate acestea, efectele pozitive întârzie să se facă simțite în societate. Dimpotrivă, potrivit părerii celor mai mulți specialiști, calitatea actului de învățământ din țară se degradează de la un an la altul.
- A refuzat dezbaterea electorală
În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale de anul acesta, Klaus Iohannis a refuzat să participe la dezbateri cu contracandidații, atât înaintea primului, cât și celui de-al doilea tur de scrutin. ”Nu poate exista însă nicio dezbatere cu un candidat al unui partid care a guvernat împotriva românilor trei ani de zile. Nu poate fi niciun schimb de idei cu reprezentanta unui PSD nereformat, care a călcat în picioare statul de drept, care a vrut ca România să deraieze de la parcursul său european doar pentru beneficiul unei clici de infractori”, a fost explicația oferită de Iohannis în legătură cu refuzul de a se ”duela” cu Viorica Dăncilă în fața telespectatorilor.
Carte de vizită Klaus Iohannis
Vârsta: 60 de ani
Data și locul nașterii: 13.06.1959, Sibiu
Starea civilă: căsătorit, fără copii
Profesia de bază: profesor
Borne politice importante:
- membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (1990-2002)
- președinte al FRDG (2002-2013)
- primar al Sibiului (2000-2014)
- președinte PNL (iunie 2014-decembrie 2014)
- președinte al României (din 2014)
a obținut Iohannis în primul tur al alegerilor prezidențiale (3.485.292 voturi)
VIORICA DĂNCILĂ
- A provocat scandalul «Ambasada»
Pe 24 martie 2019, în timpul unei vizite private în SUA, Viorica Dăncilă a anunțat că ambasada României din Israel va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. Lăudată de israelieni, această intenție a fost criticată vehement de președintele Klaus Iohannis, care i-a reproșat fostului prim-minstru că și-a depășit atribuțiile și că o astfel de decizie contravine poziției oficiale a Uniunii Europene. În plus, afirmația a declanșat o criză în relațiile diplomatice dintre țara noastră și state din lumea arabă, precum Maroc și Iordania.
- Nu a dat OUG pe justiție
Modificările legilor justiției au reprezentat o temă majoră de discuție printre politicieni și printre oamenii de rând în timpul mandatului de prim-ministru al Vioricăi Dăncilă. În contextul în care Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, exercita presiuni pentru adoptarea anumitor prevederi despre amnistie și grațiere prin ordonanțe de urgență, iar o bună parte a societății civile se opunea acestei metode, Dăncilă a ales să joace la trecerea timpului. ”Am simțit întotdeauna că ar fi o vulnerabilitate pentru noi, o vulnerabilitate pentru țară, dacă Guvernul ar da aceste ordonanțe”, a declarat Viorica Dăncilă pe 29 mai 2019, la trei zile după încarcerarea lui Dragnea și după ce PSD suferise o înfrângere drastică în alegerile europarlamentare.
- A majorat pensiile și salariile
Numită prim-ministru în ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a continuat politica de creștere a pensiilor și a salariilor unor anumite categorii de bugetari, unul dintre punctele din programul de guvernare cu care PSD câștigase detașat alegerile parlamentare din 2016. Dacă pensia minimă garantată era de 400 de lei în 2016, valoarea acesteia a ajuns în prezent la 640 de lei. În 2016, punctul de pensie era 871,7 lei, iar acum este 1265 de lei. Această politică financiară a fost criticată de fosta opoziție, care a acuzat guvernele PSD că îndatorează țara, deoarece ar majora pensiile și salariile cu bani obținuți din împrumuturi externe.
- A neglijat infrastructura
Guvernul Vioricăi Dăncilă a neglijat marile lucrări de infrastructură, chiar dacă în programul de guvernare pentru perioada 2018-2020 erau menționate obiective ambițioase, precum finalizarea tronsonului de autostradă Lugoj-Deva, realizarea autostrăzii Pitești-Sibiu, realizarea și finalizarea Variantei Ocolitoare a Bucureștiului la profil de autostradă etc. Cu excepția primului tronson amintit, la care încă mai e de lucru, nici unul dintre aceste drumuri foarte importante nu a fost realizat. La fel stau lucrurile și în privința celor opt spitale regionale pe care PSD s-a lăudat că le va construi. Toate proiectele se află abia în punctul finalizării studiiloe de fezabilitate sau în cel al alocării de teren.
- A gafat nepermis la acest nivel
Viorica Dăncilă a comis mai multe gafe de proporții, care au făcut deliciul presei și al adversarilor politici. Câteva exemple: ”Orice om îi este teamă de o plângere penală”; ”Eu cred că sunt singura care am dat dovadă că lupt, într-adevăr, cu candidatul Iohannis, nu lupt împotriva unui om, lupt împotriva unei țări în care să se regăsească toți românii”; a comis o gafă de protocol la întâlnirea cu Papa Francisc, când nu a îvățat în engleză formula de adresare către Suveranul Pontif, rostind ”Sfinția Voastră, I am very glad for this opportunity”; aflată în vizită oficială la Podgorica, capitala Muntenegrului, a declarat că se bucură că a ajuns la Priștina, capitala noului stat Kosovo, pe care România a refuzat să îl recunoască.
Carte de vizită Viorica Dăncilă
Vârsta: 55 de ani
Data și locul nașterii: 16.12.1963, Roșiorii de Vede
Starea civilă: căsătorit, un copil
Profesia de bază: profesor
Borne politice importante:
- membră a Partidului Social Democrat (1996-2014)
- deputat în Parlamentul European (2009-2018)
- vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală în PE (2014-2018)
- vicepreședinte al Organizației Județene PSD Teleorman (2005-2014)
- prim-ministru al României (ianuarie 2018 – noiembrie 2019)
a obținut Dăncilă în primul tur al alegerilor prezidențiale (2.051.275 voturi)
Urmăriți pe Libertatea:
- primele date ale exit poll prezidențiale realizat de IRES, institutul de cercetare din Cluj. Adriana Nedelea va prezenta rezultatele sondajului la ora 21:00
- vot diaspora – live update cu prezența la vot a românilor din diaspora
- prezenta la vot prezidențiale, turul 2 – date actualizate cu privire la prezenta la urne în România