Ființelor umane nu le place să fie scoase din rutina lor, mai ales atunci când noile schimbările îi fac să se simtă ca niște prizonieri. Potrivit Samanthei Brooks, o psiholoagă care a studiat, la Kings College London, impactul psihologic al carantinei, oamenii rămași în case pot dezvolta stări ipohondriace și imprima ecouri catastrofice oricărui mic semn de boală pe care îl resimt.
Dacă ești cu alții pe care îi auzi că tușesc, poți începe să te panichezi pentru sănătatea lor și a ta. Mai îngrijorător este faptul că există probe care arată că oamenii aflați în carantină sunt mai predispuși să dezvolte simptome de depresie, anxietate și stres post-traumatic.
Samantha Broks:
Cum îți poți păstra un psihic echilibrat cât timp stai închis în casă, în cele 30 de zile de stare de urgență, decretată în România, când toată presa internă și internațională te alimentează cu știri alarmiste, iar principala recomandare este să reduci contactele sociale?
Psihologii Florinda Golu, conferențiar univ. dr. al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București și Bogdan Ion, lector univ. dr. al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, îți oferă câteva sfaturi care te ajută să îți păstrezi un psihic sănătos în această perioadă plină de incertitudini.
În zilele noastre este normal să te încerce un sentiment de teamă. Emoțiile caută să îți transmită și să te facă atent la mesaje care te afectează pe tine. Merită însă abordată ideea de agitație în exces. Cum facem față îngrijorării în exces.
Problema e ce facem ca să folosim această frică în mod constructiv, adică această frică să nu ne domine viața. Cine se așteaptă ca cineva să fie calm și zen, în această perioadă, nu se așteaptă la ceva rezonabil. Și așa cum spun clienților mei: eu nu am rețeta fericirii, dar am cu siguranță rețeta nefericirii. Să fii nefericit înseamnă să îți dorești intens ceva ce nu poți avea.
Psihologul Bogdan Ion:
Un flux aproape constant de reportaje despre un focar poate determina pe oricine să se simtă neliniştit sau în suferinţă. Drept umare, e bine să alegi două canale de știri în care ai încredere.
În perioada de auto-izolare, mulți oameni se pot confrunta cu frică, temere, anxietate la un nivel destul de copleșitor, care să genereze emoții extrem de puternice. Și la adulți și la copii. Ce se poate recomanda este ca, în această perioadă, să încercăm să limităm timpul pe care îl petrecem informându-ne sau, poate, dezinformându-ne asupra virusului. Informările pe care oamenii le preferă cu cât sunt mai de lungă durată, cu atât îți cresc nivelul de anxietate.
Psihologul Florinda Golu:
Riscul este ca, într-o perioadă cu multe necunoscute, fenomenul fake news să explodeze și să nu realizezi că te alimentezi cu conspirații sau simple minciuni. Platformele social media pot fi și ele un puternic declanșator al anxietății. De aceea, trebuie să fii atent la conturile pe care le urmărești.
Nu este indicat să dai click pe hashtag-uri precum #coronavirus, #covid19 sau #pandemie, pentru că oricine le poate adăuga la postările sale, fie că este un jurnalist responsabil, fie că este un amator de teorii ale conspirației.
„Ne alegem unul, două canale de încredere și ne alegem unul, două momente din zi când ne ducem către acele canale. Este nociv ca tot timpul să butonăm. Nu recomand oamenilor să fie neinformați, în niciun caz, dar recomand să nu lase lucrurile scăpate de sub control. Iar acest lucru se întâmplă pe măsură ce află informații care îi copleșesc. A doua chestie este să te frămânți față de ce se întâmplă pentru un timp dat. De exemplu, îmi propun să mă îngrijorez între 7 și 7.30, un timp pe care mi-l dau eu. Dacă îmi dau un timp pentru îngrijorare, o dată, respect o situație pentru care trebuie să te îngrijorezi, pe de altă parte, nici nu las emoțiile să fie ca niște animale fără stăpân. Nu poți controla mintea, dar poți controla contextul în care merge mintea”, completează psihologul Bogdan Ion.
Oamenii ar trebui să se concentreze pe lucrurile pentru care nu au avut timp până acum: să petreacă mai mult timp cu copiii, să citească unele cărți, să asculte muzică. Să telefoneze familiei și prietenilor. În general, activități care să ocupe mintea astfel încât să nu mai fie focusată 100% pe știrile alarmante.
O altă recomandare ar mai fi de a practica toleranța la incertitudine. Oamenii se sperie de necunoscut, iar această situație este una incertă. Rutinele zilnice au rolul de consolida un fel de siguranță în fiecare dintre noi, recomandarea este să nu le abandonăm pe cele casnice. Oamenii trebuie să își găsească o ocupație, pentru a evita ruminația. Să citească, să asculte muzică, să joace anumite jocuri în familie.
Florinda Golu:
Exercițiile fizice în casă sunt cât se poate de benefice, chiar dacă spațiul închis este unul mic.
„E bine să te ții într-un oarecare tonus corporal. Dacă corpul lâncezește, mintea nu funcționează atât de bine. Cu cât nu mai avem șansa de a-i da minții de lucru, de a-i da ținte concrete, cu atât mintea este la dispoziția a ceea ce se întâmplă acolo. Dacă experimentăm frică, mintea va rumina, va răsuci în ea frică. Atunci când trăiesc mai multă frică decât pot duce, îmi afectează somnul, îmi afectează atenția, memoria. Lucrurile astea încep să spună că nu sunt în zona de echilibru. Trebuie să găsim moduri de a ne mișca, de a folosi corpul care se pot face într-un spațiu mic”, conchide Bogdan Ion.