Așa că, actul normativ care prevede această posibilitate a fost trimis în Parlament spre reexaminare. Șeful statului spune că legea trebuie să prevadă clar criteriile de acordare a acestei facilităţi. De asemenea, se mai menționează că în actul normativ nu se face o diferenţiere reală între beneficiarii acestei legi şi ai celei privind locuinţele sociale.

„Considerăm că asigurarea de locuinţe pentru categoriile de persoane defavorizate impune, în mod necesar, adoptarea de măsuri legislative coerente, eficiente, predictibile şi, în acelaşi timp, responsabile, numai astfel statul realizându-şi funcţia socială prin protecţia pe care doreşte să o acorde unor persoane vulnerabile. Însă, deosebirea de tratament juridic între persoanele care pot beneficia de locuinţa socială şi persoanele care pot beneficia de locuinţa de sprijin nu se justifică, în opinia noastră, prin raportare la criterii obiective şi raţionale, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament a Legii pentru completarea Legii locuinţei nr. 114/1996”, se arată în scrisoarea transmisă de preşedinte Parlamentului.

Locuința de sprijin, definiție deficitară

O altă mențiune pe care Iohannis a făcut-o ține de faptul că definiţia locuinţei de sprijin este deficitară pentru că nu stabileşte cu certitudine care este momentul la care solicitantul poate formulă cerere pentru repartizarea unei locuinţe de sprijin.

„De asemenea, sfera persoanelor îndreptăţite să solicite locuinţe de sprijin nu este clar determinată, legea făcând referire la persoane sau familii evacuate sau care urmează a fi evacuate pentru neplata obligaţiilor rezultate din contractele de creditipotecar şi a căror situaţie financiară nu le permite accesul la o locuinţa în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei! Se mai arată în scrisoarea președintelui.

Mai mult, legea stabileşte că pot beneficia de locuinţe de sprijin şi alte persoane a căror locuinţa a fost executată silit în urmă neplăţii unui contract de credit ipotecar, în cazul în care locuinţa de sprijin nu este solicitată de fostul proprietar al locuinţei. „De asemenea, (…) pot beneficia de aceste locuinţe şi alte categorii de solicitanţi, simplă trimitere la respectarea prevederilor prezenţei legi nefiind suficient de precisă şi clară pentru identificarea acestora”, potrivit președintelui.

Și rău-platnicii pot primi locuința de sprijin?

În plus, legiuitorul nu stabileşte cauzele ce determina neplata obligaţiilor rezultate din contractele de credit în măsură să corespundă caracterului social al legii transmise la promulgare. „În consecinţă, orice neplata a obligaţiilor contractuale, chiar imputabilă, ar putea atrage aplicabilitatea regulilor privind locuinţa de sprijin”, mai spune preşedintele. Iohannis cere rectificări și legate de chiria pe care locatarul urmează să o plătească dar şi la modalitatea de dobândire a imobilelor de către autorităţile locale.

„Legea pentru completarea Legii locuinţei nr. 114/1996 reglementează un nou tip de locuinţa, respectiv locuinţa de sprijin. Astfel,  potrivit legii transmise la promulgare, locuinţele de sprijin sunt cumpărate prin licitaţie publică de către autorităţile administraţiei publice locale şi sunt atribuite cu chirie unor persoane sau familii, care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate din locuinţe (…) prin proceduri de executare silită, în urmă neachitării obligaţiilor contractuale prevăzute în contracte de credit ipotecar şi a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţa în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei”, se menţionează în scrisoarea transmisă de preşedinte Parlamentului.

Parlamentul adoptase priectul de lege în urmă cu aproape o lună

 
 

Urmărește-ne pe Google News