1 comentariuCCR a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și a stabilit că instanţele judecătoreşti pot remedia prin interpretare – cu luarea în considerare a deciziilor CCR – inconsistenţele şi incongruenţele existente în textele de incriminare.
„Astfel, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reţinerea infracţiunilor de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu (…), acţiunea instanţelor judecătoreşti – concordantă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale – este de natură să menţină şi să consolideze prezumţia de constituţionalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă şi subiectivă a infracţiunii”, a explicat CCR.
Senatorii PSD, PNL și UDMR au votat pe 29 martie modificarea Codului Penal prin impunerea unui prag valoric de 250.000 de lei – echivalentul a 50.000 de euro – pentru incriminarea abuzului în serviciu.
Concret, potrivit acestui amendament, fapta unui funcționar public care producea cu intenție un prejudiciu mai mic de 250.000 de lei nu ar mai fi fost considerată infracțiune. Proiectul a generat critici, fiind comparat cu Ordonanţa 13 din epoca Liviu Dragnea, care a provocat ample proteste.
În aceeași zi, Ministerul Justiției a precizat că susține adoptarea de către Camera Deputaților a unui prag de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu,
La scurt timp, liderii coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu și apoi Nicolae Ciucă, au anunțat că susțin propunerea ministrului Predoiu pentru un prag de 9.000 de lei în loc de 250.000 de lei.
Ulterior, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a renunţat să mai propună un prag pentru abuzul în serviciu, iar plenul a adoptat proiectul de lege care modifică Codul Penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu fără prag valoric.