Efoturile pentru reaprinderea Farului Genovez au început în urmă cu 5 ani, în 2015, când a fost inaugurată placheta de patrimoniu, dar au durat mult pentru că acesta nu mai avea mecanism, lupă, suport.
„A trebuit să reconstruim parţial miezul de sticlă, suportul pe care este amplasat a fost refăcut iar sursa de lumină a fost aşezată conform specificaţiilor actuale, astfel încât să nu deranjeze navigaţia maritimă din port”, a declarat Liviu Merdinian, preşedintele filialei judeţene a Uniunii Armenilor din România, într-un comunicat de presă citat de Agerpres.
Potrivit lui Merdinian, cel care s-a implicat în refacerea Farului, istoria numelui Farului Genovez este încă un mister. Nu se ştie exact dacă a fost ridicat pe la 1300 de genovezi sau dacă numele vine de la turcii impresionaţi de construcţiile înalte cu ziduri groase pe care le-au întâlnit la Constanţa şi cărora le-au atribuit denumirea de Genevis Calee (cetate genoveză).
Cert este că Farul Genovez aşa cum îl vedem şi acum a fost ridicat între 1858 şi 1860 de către inginerul francez de origine armeană Artin Aslan, care s-a îndrăgostit de Miriam, una dintre nepoatele hangiţei Radicevici şi nu a mai plecat din Constanţa.
Farul are o înălţime de 12 metri de la sol, însă pentru că este aşezat pe un punct mai înalt decât nivelul mării pare mult mai mare.
Farul Genovez a funcţionat timp 53 de ani (1860 – 1913), când rolul de ghidare a navelor spre portul Constanţa i-a revenit mult mai modernului far Carol I, amplasat în capătul digului din portul maritim.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro