Ioana* şi Silvia* sunt dintr-un sat mic din Giurgiu. Au crescut la 40 de kilometri de intrarea în Capitală; la marginea societăţii, abandonate de părinţi şi de autorităţi. Într-o zi, mama lor a plecat de acasă, iar fetiţele au rămas în grija tatălui. În casă au apărut mai întâi o femeie, apoi doi copii mici. 

Abuzul, considerat de procurori „relaţie de iubire”

Anul trecut, sub acelaşi acoperiş a venit să locuiască şi Jan T., un prieten de-al tatălui. Bărbatul de 27 de ani se liberase recent din puşcărie, după ce executase o pedeapsă de 6 ani, pentru mai multe infracţiuni de furt calificat, profanare de cadavre sau morminte şi conducere fără permis şi sub influenţa alcoolului. 

În scurt timp, cele două fete, care aveau 13 şi, respectiv, 15 ani, i-au devenit pradă. 

Tatăl lor, care ar fi trebuit să le apere, a închis ochii. „Seara, el şi Jan ieşeau împreună la furat”, au mărturisit, mai târziu, fetiţele, la poliţie. Nici mama lor nu le-a protejat; nu le vizita niciodată şi vorbea foarte rar cu ele la telefon.

Când bărbatul ieşit din închisoare a început să se poarte frumos cu ele, cele două surori „s-au ataşat de inculpat, cu care au început să aibă o relaţie de iubire”, explică procurorii din Bolintin Vale, în rechizitoriu. 

Prima victimă a fost Ioana, care la doar 13 ani a rămas însărcinată. Pe urmă, şi Silvia a devenit victima abuzului, iar agresiunea asupra celor două surori a durat luni la rând. 

Au fugit de acasă în noaptea de Anul Nou

La sfârşitul anului trecut, de Revelion, în casa fetiţelor a fost petrecere. Jan a venit cu un prieten, iar dimineaţa, pe la ora 4.30, cei doi au anunţat că pleacă. Tot atunci, Ioana şi Silvia au mers în camera lor, spunând că vor să doarmă. Două ore mai târziu, tatăl a intrat la ele şi a văzut că fetele dispăruseră. Îşi luaseră cu ele din şifonier mai multe haine. Bărbatul a sunat-o imediat pe Silvia, dar ea nu i-a răspuns.

Legea spune că părinții sunt obligați să anunțe la poliție dispariția copilului, în cel mult 24 de ore. Tatăl celor două fete n-a mers la poliţie nici în prima zi, nici mai târziu.

Dispariţia celor două surori a fost sesizată după o săptămână, de asistentul social din comună care, mergând pe teren, a văzut că fetele lipsesc şi a anunţat şeful de post. 

Cum a căutat poliţia fetele

Pe 7 ianuarie 2022, aflând împrejurările în care au dispărut fetele, poliţiştii l-au sunat imediat pe Jan T. El le-a spus că e cu fetele la munte, în Buşteni, dar nu a vrut să precizeze unde s-au cazat, a zis doar că „ne întoarcem noi, mâine sau poimâine”.

Poliţiştii au sunat apoi pe telefonul Silviei. Fata le-a spus că ea şi sora ei sunt bine, dar şi ea a refuzat să dea adresa la care se aflau. 

Al treilea contactat de poliţie a fost prietenul cu care Jan venise la petrecerea de Revelion. El a spus că e plecat la munte şi că nu ştie nimic de Jan sau de cele două surori, dar poliţiştii au presupus că şi el e împreună cu fetele.

Mai departe, anchetatorii au cerut mandate de supraveghere tehnică şi au localizat telefonul lui Jan T. în oraşul Popeşti Leordeni. Nu ştiau dacă fetele mai sunt sau nu cu el, pentru că, între timp, telefonul Silviei fusese închis. 

Au aflat adresa după cinci zile de anchetă

În noaptea de 10/11 ianuarie 2022, Silvia a sunat-o pe mama ei de pe un număr necunoscut. I-a mărturisit că ea şi sora mai mică întreţinuseră relaţii sexuale cu Jan T., iar „Ioana e însărcinată în 4-5 luni. Trebuie să mergi cu noi la spital sau să ne dai un act”. Când femeia a întrebat-o unde sunt, Silvia n-a răspuns, a zis doar că îi e frică.

A doua zi, pe fir a intrat Direcţia de Operaţiuni Speciale Bucureşti care a localizat cu precizie adresa de la care Jan îşi folosea telefonul mobil, iar peste câteva ore, poliţia a intrat peste el. „Au intrat ca animalele în lanul de porumb”, i-a declarat judecătorului Jan T., care acuză acum că percheziția a fost abuzivă.

Cele două fete au fost găsite în acea casă din Popeşti Leordeni şi au fost duse imediat la medic, pentru a fi examinate. „Nu prezintă leziuni traumatice şi nu necesită zile de îngrijiri medicale, viaţa victimei nefiind pusă în primejdie”, a notat medicul în fişele amândurora. 

La cererea poliţiei, victimele au fost testate şi pentru droguri, iar în cazul Ioanei, rezultatul a fost „BZO pozitiv”, ceea ce înseamnă că fata de 13 ani era sub influenţa unor medicamente cu efect tranchilizant.

Cum s-a renunţat la acuzaţia de răpire

Jan T. a fost reţinut în aceeaşi zi şi apoi arestat preventiv, sub acuzaţiile de lipsire de libertate în mod ilegal şi act sexual cu un minor. Ulterior, procurorii au renunţat la primul cap de acuzare, motivând că „minorele au plecat și au stat de bunăvoie cu inculpatul”. 

Potrivit legii, „se consideră lipsire de libertate și răpirea unei persoane aflate în imposibilitatea de a-și exprima voința ori de a se apăra”. Rechizitoriul nu spune dacă cele două minore se aflau sau nu în această imposibilitate şi nu explică nici de ce testul antidrog a ieşit pozitiv pentru fata de 13 ani. 

Procurorii nu exclud însă ipoteza premeditării. Ei precizează, în actul de acuzare, că dispariţia şi ascunderea fetelor au fost plănuite de Jan T., care, realizând că sarcina Ioanei „era o probă absolută împotriva lui, având în vedere şi antecedentele lui penale, putea urmări să le capete încrederea celor două minore, pentru a o determina pe cea de 13 ani să scape de sarcină”. 

Agresor: „M-am comportat bine cu ele”

În martie anul acesta, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale a finalizat cercetările şi a decis că, şi în cazul Silviei, dar şi al surorii ei de 13 ani, Jan T. nu a comis viol, ci act sexual cu un minor. 

Violul asupra unui minor e pedepsit cu închisoarea de la 7 la 12 ani, în vreme ce pentru actul sexual comis de un adult cu un minor ce nu a împlinit 14 ani, pedeapsa este între 5 şi 12 ani de închisoare.

Jan T. a recunoscut că a întreţinut relaţii sexuale cu cele două minore şi a anunţat că va cere să fie judecat doar în baza probelor din dosar, prin procedura simplificată care reduce cu o treime limitele pedepselor. 

În apărarea lui, bărbatul care în prezent mai e inculpat în alte două dosare – unul de furt, şi altul de profanare de cadavre sau morminte, a declarat că cele două surori „nu au fost bătute şi nici jignite cât au stat la mine, m-am comportat bine cu ele”.

Prin încadrarea faptei lui Jan T. la act sexual cu un minor, procurorii susţin că fata de 13 ani avea discernământ pentru a consimţi actul sexul cu bărbatul care avea 27 de ani şi era prietenul tatălui ei. 

Ce spune psihologul despre victime

Anul trecut, CSM recomanda evaluarea psihologică a victimelor minore din dosarele cu agresiuni sexuale, pentru a se stabili dacă ele au avut sau nu discernământ. Procurorii din Bolintin Vale au urmat recomandarea. Dar, conform pasajelor citate de ei în rechizitoriu, în rapoartele de evaluare psihologică a celor două surori nu se face nicio referire la existenţa sau absenţa discernământului. 

În cazul Silviei, psihologul spune că ea „are percepţii şi gândiri schimbătoare, fluctuante, opuse, cu privire la evenimentele trecătoare. (…) Simte că nu va avea linişte decât atunci când îşi va atinge obiectivul. Doreşte admiraţia şi aprecierea din partea celorlalţi”.

Pentru Ioana, psihologul a notat că ea „are carenţe afective semnificative”, dar şi nevoie „de aparenţă, de susţinere şi sprijin. Poate manifesta anxietate de separare, sensibilitate excesivă, tensiuni, experimentează confuzia unui simţ al identităţii imature, plină de nebuloase, sau şovăielnice, cu intense sentimente de goliciune interioară”. 

După ce dosarul a ajuns în camera preliminară, unde se verifică legalitatea anchetei, cel care a reclamat, în sala de judecată, că „în rechizitoriu nu se arată dacă minorele şi-au dat acordul de a întreține relații sexuale cu inculpatul” a fost chiar avocatul din oficiu al lui Jan T.

Judecătorul critică rechizitoriul

După trei luni de verificări, judecătorul de cameră preliminară a decis să întoarcă rechizitoriul la procurori, pentru că „faptele reţinute în sarcina inculpatului nu sunt descrise corespunzător”. 

„Descrierea faptelor este făcută într-o manieră generală, descriind ca moment al săvârșirii pretinselor infracțiuni anul 2021, fără indicarea în concret a unei date, perioade, rechizitoriul cuprinzând în mare parte chestiuni generale, redarea declarațiilor persoanelor audiate”, şi-a motivat decizia judecătorul. 

Şi Jan T., prin avocat, ceruse ca dosarul să fie returnat la Parchet, pentru că „rechizitoriul nu este suficient de lămuritor”. 

Înainte să înceapă judecata, Ioana a adus pe lume un copil, care apoi a fost dat în plasament la o familie. Ea şi sora ei, Silvia, sunt internate acum în două centre de plasament din judeţul Giurgiu. 

Până acum, niciuna dintre fete nu s-a constituit parte civilă în dosar, pentru a cere despăgubiri de la agresor. Nici procurorii nu au exercitat acțiunea civilă în numele lor, lucru permis prin lege.

* Numele victimelor au fost schimbate, pentru a le proteja identitatea.

 
 

Urmărește-ne pe Google News