• Tânăra I.R. din București a comandat mâncare prin aplicația Glovo, iar curierul, după ce a predat comanda, s-a întors la ușa ei și a bătut insistent, sunând-o în același timp.
  • Bărbatul i-a trimis și două mesaje: „Sunt băiatul care ți-a adus mâncarea, mă primești pe la tine la o cafea?”, urmat de „Hai, mă, că nu îți fac altă gaură”.
  • Pe Facebook, fata a primit alte zeci de mesaje triviale, care o acuzau pe ea pentru comportamentul curierului.
  • „Dacă abuzurile fac parte din experiențele zilnice ale oamenilor, este puțin probabil ca ele să poată fi identificate ca abuzuri, ci vor fi privite cu o oarecare toleranță sau resemnare, tocmai pentru că se întâmplă atât de des”, explică psihologul Silvia Guță, pentru Libertatea.
Este un mesaj primit de tânăra care a scris pe Facebook cum a fost hărțuită de un curier Glovo

I-a cerut scuze

După ce postarea fetei a devenit virală, iar Glovo a reacționat, blocându-i contul curierului, acesta i-a trimis un nou mesaj prin care i-a cerut scuze, susținând că totul a fost o neînțelegere.

Mesajul prin care curierul de la Glovo și-a cerut scuze

„Când un om îți bate în ușă și îți dă mesaje «hai, primește-mă în casă, hai că nu-ți fac altă gaură», ce mai e de interpretat?”, comentează tânăra, într-o discuție cu Libertatea.

Nu a depus plângere la Poliție împotriva curierului și spune că tot ce și-a dorit, prin faptul că a povestit public experiența, a fost ca Glovo să rezolve problema și ca oamenii să știe că astfel de lucruri chiar se întâmplă. Referitor la scuzele curierului, I.R. crede că acesta doar s-a speriat de amploarea cazului.

Tuturor companiilor și instituțiilor, de stat sau nu, le e teamă de publicitate negativă și de viralizarea genului ăsta de situații. E trist că trebuie să le fie teamă de gura lumii ca să acționeze rapid și corespunzător.

I.R., tânăra agresată de curier:

Sute de oameni i-au spus că ea e de vină

Postarea de pe Facebook a strâns mii de reacții și distribuiri. În secțiunea de comentarii s-a dus o luptă între cei care i-au transmis tinerei mesaje de susținere și cei care au acuzat-o că vrea doar atenție și că „și-a cerut-o” pentru că are fotografii nud pe pagina ei de Facebook și pe OnlyFans. Aceasta din urmă este o platformă cu conținut plătit pe care creatorii sunt în mod special tinere modele.

I.R. a terminat actoria, iar acum este model de nud artistic, de aici și colecția de fotografii de pe rețelele sociale.

A avut fotografii expuse în galerii și cataloage, povestește ea, și a participat la workshopuri de fotografie în cadrul unor festivaluri de artă. Pe OnlyFans vinde acces la imagini cu ea, care nu sunt pornografice, susține tânăra. Tot acolo publică și texte personale.

Câteva dintre mesajele pe care le-a primit:

  • „Femeia, fiind porno, a primit avansuri. Mare lucru. Toate fetele primiți avansuri, nu înseamnă că vă violează cineva”;
  • „Pune mâna și gătește ceva mai bine, lasă postările pe Facebook”;
  • „A văzut omul că faci videochat și s-a oferit să-ți ocupe timpul cu folos. Dacă erai o femeie îmbrăcată sau cu un look decent…”;
  • „Nu mai deschideți în chiloți să nu mai apară situații de genul”;
  • Ai poze de jigodie și te vaiți ca o muiere, când se întâmplă o chestie de genul. Dacă ești jigodie, asumă-ți până la capăt”.
Alte mesaje primite la postarea de pe Facebook

„Hainele nu sunt o invitație. Nu știu de unde vine mentalitatea asta. Probabil vine din nevoia unor bărbați de a justifica faptul că nu-și pot controla instinctele, așa că aruncă mingea în curtea victimei. E ca și cum ai zice că i-ai văzut unuia televizorul pe geamul casei, când treceai pe stradă, și n-ai putut să te abții să intri să-l furi. E vina omului că-și ține televizorul în geam, nu?”, spune fata, referitor la mesajele celor care indicau că ar fi fost hărțuită din cauza felului în care era îmbrăcată când i-a deschis ușa curierului.

Blamarea publică, o altfel de ardere pe rug a vrăjitoarelor

În timp ce manifestarea sexualității masculine este acceptată social, cea a sexualității feminine este mai degrabă blamată, arată psihologul Silvia Guță. Când fac asta, femeilor li se pune imediat eticheta de „prostituată” sau „femeie ușoară” care își vinde corpul pentru bani.

Mesaje primite pe Facebook

„Aceste diferențe întăresc inegalitatea de gen și reduc șansele femeilor de a-și trăi și manifesta sexualitatea la fel de «pe față» ca bărbații. Societatea nu este la fel de vocală împotriva bărbaților, care practică proxenetism sau care câștigă bani din exploatarea nevoilor sexuale ale oamenilor, însă femeile care fac acest lucru sunt, din ce în ce mai vizibil, ținta unor vânători de vrăjitoare la fel de agresive ca în Evul Mediu”, explică Silvia Guță.

„Arderea pe rug a fost înlocuită cu blamarea publică viralizată în online”

Silvia Guță, psiholog:

Un fenomen social

Hărțuirea este definită în Codul Penal, iar în 2018 a fost inclusă în Legea privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. 

Potrivit acesteia, cei care fluieră după o femeie pe stradă pot fi amendați cu până la 10.000 de lei. 

Anul trecut, legislația românească a mai făcut un pas: a fost definită în lege și hărțuirea morală la locul de muncă.

Hărțuirea are loc și la locul de muncă. Foto Schutterstock

Un studiu realizat de institutul YouGov din Marea Britanie arată că europenii percep diferit hărțuirea sexuală. În timp ce doar unul din trei germani consideră glumele despre sex hărțuire, 67% dintre britanici sunt de această părere.

Una din două femei din Europa a fost victima hărțuirii sexuale la un moment dat în viață, de la vârsta de 15 ani, potrivit unui studiu al Agenției pentru drepturi fundamentale a UE (FRA).

Dezvinovățirea de tipul „doar am zis, nu am dat cu parul” ilustrează lipsa de educație emoțională și civică a oamenilor cu privire la ce este moral sau nu, corect sau greșit ori abuziv și non-abuziv în relațiile cu ceilalți, explică psihologul Silvia Guță.

Iar comentariile pe care le-au lăsat oamenii la postarea tinerei ilustrează valorile și principiile după care se ghidează societatea românească, într-o mentalitate învechită, în care abuzurile de orice fel sunt considerate normale și sunt tolerate, susține aceasta.

Atât doar că, virtual, oamenii sunt mai „vocali”, pentru că spațiul este mai confortabil. În realitate, fizic, românii preferă să stea deoparte, pentru că „nu îți speli rufele în public”, arată psihologul.

Asta duce la reacții de neimplicare, ba chiar dezgust sau dispreț pentru cei care ajung să expună public povești personale despre abuzurile la care sunt sau au fost supuși.

Silvia Guță, psiholog:

Oricine, femeie sau bărbat, poate fi hărțuit oricând

Silvia Guță, psiholog | Sursa foto: Facebook

Într-o societate în care mai mult de jumătate dintre români consideră violul justificat dacă victima a consumat alcool sau droguri (30%), poartă haine provocatoare (25%) sau nu refuză clar și nu se împotrivește fizic (22%), faptul că victima unei hărțuiri, pentru că nu a fost fizică, este arătată cu degetul nu e surprinzător, susține Silvia Guță.

Oamenilor le este pur și simplu mai ușor să blameze victima, în încercarea de a găsi o explicație satisfăcătoare la întrebarea „Cum s-a ajuns la acest abuz?”, în loc să analizeze contextul în care acesta s-a produs și să găsească problema adevărată, spune psihologul.

Mesaj primit de la o femeie

Comentariile misogine și sexiste au venit inclusiv din partea femeilor, care i-au atras atenția lui I.R. că se expune prea mult, că sigur i-a deschis curierului ușa îmbrăcată sumar sau că ar trebui să fie „gospodină”, nu să își comande mâncare noaptea.

Nu cred că există femeie care să nu fi fost hărțuită măcar o dată în viață sau atinsă fără voia ei. Probabil au impresia că lor nu are cum să li se întâmple, pentru că ele nu au poze nud. Dar uită de cei care îți pun mâna pe fund pe stradă când ești în trening și te duci după pâine, de cei care îți trimit mesaje și fotografii obscene nesolicitate pe net, de cei care te urmăresc prin cluburi, tu fiind îmbrăcată până-n gât.

I.R., tânăra agresată de curier:

Nimănui nu-i place să se perceapă ca o potențială victimă, spune Silvia Guță, în cazul femeilor care blamează alte femei, și caută elemente pe care le consideră cauza abuzurilor, precum vestimentația sau anumite semnale sexuale.

Acestea sunt însă doar declanșatori ai abuzurilor, nu cauzele lor:

Cauza reală este cultura noastră bazată pe inegalitatea de gen, care a pus femeia pe o poziție inferioară bărbatului, din nenumărate puncte de vedere timp de mii de ani.

Silvia Guță, psiholog:

 
 

Urmărește-ne pe Google News