ComenteazăGuvernul a solicitat, recent, Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” un teren de 5.300 metri pătrați din parcul instituției, teren pe care ar urma să fie construit Muzeul Holocaustului. Solicitarea a stârnit un val de critici dinspre societatea civilă și mediul universitar.
Anterior, Consiliul General al Capitalei respinsese propunerea Primăriei București ca un imobil de pe strada Lipscani, fostul Palat Dacia, să găzduiască Muzeul Holocaustului.
„Să nu ajungem la manifestări antisemite”
Scopul noului muzeu este, conform FCER, de a le oferi vizitatorilor „date despre cultura evreilor și contribuția acestora la dezvoltarea economică, industrială și culturală a României din ultimele secole, precum și privind participarea lor la Războiul de Independență și la Primul Război Mondial, când încă nici nu li se acordase cetățenia română”.
De asemenea, noul muzeu trebuie „să arate concludent și modul în care această minoritate a avut de suferit incredibil în timpul Holocaustului”.
Președintele FCER, dr. Aurel Vainer, afirmă că, pentru realizarea acestui proiect, „sunt necesare câteva lucruri pe care dorim să le subliniem cât se poate de apăsat”.
„În primul rând, proiectul realizării acestui Muzeu nu trebuie politizat, pentru a evita să ajungem la manifestări antisemite precum cele ale viceprimarului Capitalei, care nu dorea să se facă acest muzeu pe Str. Lipscani pentru că aceea este, în opinia sa, o zonă plină de românism, vascularizată în istoria noastră, a românilor, dar ar fi fost de acord cu amplasarea în București a unui bust al lui Ion Antonescu”, menționează liderul FCER.
„Un loc central și relevant pentru istoria evreilor”
Dr. Aurel Vainer, fost deputat din partea minorității evreiești, adaugă că locul viitorului muzeu trebuie să fie „unul central, ușor accesibil populației și turiștilor, relevant pentru istoria evreilor și a contribuției lor la dezvoltarea Capitalei și a țării noastre”.
În această privință, zona Lipscani, fost cartier evreiesc, era mult mai potrivită decât zona Kiseleff pentru amplasarea Muzeului Holocaustului.
În al treilea rând, spune președintele FCER, „pentru a nu demonetiza acest proiect valoros și necontestat de nimeni, el va trebui să fie finalizat cât mai urgent și cât mai profesionist”.
Zeci de personalități din societatea civilă și din universități au adresat, zilele acestea, o scrisoare deschisă Guvernului, pledând pentru păstrarea intactă a parcului Muzeului Antipa.
Proiect „oportun și necesar”
Dr. Aurel Vainer observă că inclusiv semnatarii scrisorii afirmă explicit că susțin „pe deplin realizarea unui Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România”.
Conducerea FCER consideră că acest proiect este „oportun și necesar”, astfel de muzee aflându-se în majoritatea capitalelor de țări foste comuniste. Mai ales tinerele generații trebuie să cunoască istoria, „pentru ca Holocaustul să nu se mai poată repeta nicicând și niciunde pe teritoriul țării noastre. Și asta cu atât mai mult cu cât azi vedem, mai puțin în România, mai mult în majoritatea țărilor europene occidentale, un reviriment al antisemitismului, inclusiv în formele cele mai violente ale acestuia”.
„A spune adevărul și prin acest muzeu despre modul în care au fost uciși sute de mii de evrei din Ardealul de Nord, aflat atunci sub administrarea Ungariei horthyste, dar și din Bucovina și Basarabia, aflate sub administrare românească”, spune dr. Aurel Vainer, „nu înseamnă decât a acționa conform obligațiilor asumate de România în conformitate cu concluziile finale ale Raportului Comisiei Wiesel”.
Raportul Comisiei Wiesel este un document elaborat în 2004 de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România. Pe baza acestui raport, țara noastră a recunoscut oficial participarea la Holocaust.