Turiştii pot înnopta în casa de poveste
Instinctiv, ne plimbăm palmele pe marginea mesei. Oare aici să fi mâncat când ce se întorcea obosită, după o zi de muncă? Totul în jur e literatură. Casa, grajdul unde îşi ţinea calul. La loc de cinste stă şaua lui Bator. Nea Gheorghe ni le arată mândru pe toate. E ars de soare şi brăzdat de muncă. Are în ochi acea hotărâre moştenită de la străbunica lui. Consideră că Dumnezeu l-a lăsat pentru a duce povestea mai departe. Şi-a transformat o odaie în cameră de oaspeţi, iar cine doreşte poate înnopta acolo, tarifele pentru găzduire fiind aproape simbolice. Fără să perceapă nici un ban, strănepotul femeii de poveste face pe ghidul pentru toţi cei dispuşi să-i asculte poveştile şi să descopere cărările tainice care duc spre crestele Apusenilor.
La plecare, ne petrece la poartă fiica lui Gheorghe, Maria (16 ani), ultimul urmaş al Fefeleagăi. “Mergeţi sănătoşi şi duceţi vorba mai departe despre femeia vitează ca un bărbat”, ne-a spus fata.
Film inspirat din viaţa femeii
Scena din filmul “Nunta de piatră”, unde Fefeleaga îl vinde pe Bator pentru un pumn de bani, ca să-şi înmormânteze fata în straie de mireasă
Nuvela “Fefeleaga” a devenit şi subiect de film. “Nunta de piatră”, formată din două părţi, “Fefeleaga” şi “La o nuntă”, este cea mai valoroasă peliculă semnată de regizorii Mircea Veroiu şi Dan Piţa. Acţiunea se petrece în Roşia Montană, la începutul anilor 1900. Producţia a fost distinsă în 1972 cu “Diploma de onoare” la Festivalul internaţional al filmului de la Cannes şi cu premiu Oscar-ex aequo la Festivalul filmului pentru artă cinematografică din Ciudad de Panama, pentru “Cea mai bună imagine” şi “Cel mai bun rol feminin” (Leopoldina Bălănuţă).
Retrasă din programa şcolară
Nuvela “Fefeleaga”, scrisă de Ion Agârbiceanu, a fost publicată în anul 1910. Mult timp s-a studiat în primii ani de şcoală. După ce au fost introduse noile manuale, a fost scoasă din programă. Totuşi, cei mai mulţi profesori de limba română predau această povestire în orele suplimentare de lectură.
fotografii: Gabriel Pătruţ