18 comentariiPotrivit datelor publicate de INS, la ultimul recensământ au fost înregistrați 569.500 de romi, cu aproximativ 52.000 mai puțini decât la recensământul din 2011, însă aceste cifre au fost contestate de reprezentanții acestei minorități, care susțin că, în realitate, numărul cetățenilor români de etnie romă ar fi unul mai mare. „În mod neoficial, 1,5 milioane de romi trăiesc în România”, a explicat, pentru Libertatea, sociologul Gelu Duminică.
Minoritatea romă este a doua ca mărime din România, după cea maghiară, iar instituția Parlamentului ar trebui să reprezinte toată diversitatea din societatea românească.
Constituția României asigură câte un loc în Camera Deputaților pentru partidele și asociațiile culturale ale minorităților etnice, însă la fiecare ciclu electoral, Partida Romilor a trimis numai un bărbat în Parlament, niciodată o femeie. Reticența față de reprezentarea politică pentru femeile rome există inclusiv în rândul comunității lor, nu numai în principalele partide parlamentare. Atitudinile sociale au reprezentat o barieră în calea participării femeilor în politică, iar femeile din România au fost constant subreprezentate în poziții de autoritate. Cu atât mai mult dacă ele provin și din rândul minoritarilor etnici.
„În România nu există discurs politic care să integreze și tema rasismului”
Întrebată care sunt cauzele pentru care femeile rome nu au nicio formă de putere politică, Roxana Oprea, reprezentanta ONG-ului E-Romnja, a explicat că, în general, femeile din grupurile minoritare etnice sunt excluse din viața societății, de pe scena politică.
„Trăim în patriarhat unde puterea și controlul sunt deținute de bărbați. Configurația noastră ca societate este rasistă. E o boală grea pe care o ignorăm. În general, femeile se lovesc de multiple bariere. În cazul femeilor rome, barierele sunt însă și mai mari. În fete și femei rome nu se fac investiții. Fetele și femeile rome nu sunt considerate resurse valoroase. La nivel imaginar, colectiv, nu ieșim din paradigma femeii rome asistată social, dependentă de ajutoare sociale. Sau nu ieșim din imaginea stereotipală a femeii rome superfertile. În România nu există discurs politic care să integreze și tema rasismului. Ba din contră, există politicieni care hrănesc argumentele rasiste”, a explicat, pentru Libertatea, Roxana Oprea.
O argumentație asemănătoare o are și sociologul Gelu Duminică: „Marea întrebare este de ce romii sunt atât de subreprezentați pe listele partidelor politice. În momentul în care minoritatea este stigmatizată și frica de asumare a identității etnice este foarte mare, este logic că femeile rome, care sunt dublu discriminate, suferă de o subreprezentare politică și mai mare”.
Libertatea a invitat câte un parlamentar sau parlamentară din rândul a trei partide parlamentare din România, PSD, PNL și USR, să explice de ce pe listele lor de partid nu a existat niciodată o femeie care să își asume identitatea etnică. Toți cei trei parlamentari susțin la nivel declarativ că ar dori ca în Parlament să există și o femeie romă.
Dacă femeile rome ar vedea că una din rândurile lor ajunge în Parlament, cu siguranţă, şi dorinţa lor de implicare politico-civică ar creşte.
Nicoleta Pauliuc, președinta Organizației de femei din PNL:
Libertatea: Credeți că un model politic feminin care să provină din rândul acestei minorități ar fi benefic pentru societatea românească?
Evident că da. Şi asta tocmai din perspectiva combaterii stigmatului şi a stereotipurilor etnice şi/sau de gen. Eu sunt optimistă că generaţiile care vin din urmă sunt mai puţin „virusate” de condiţionările etnice sau de gen şi că acest lucru va aduce mai multă diversitate şi o reechilibrare a balanţei de gen la nivelul societăţii româneşti. Nu neg nici oportunitatea unei soluţii intervenţioniste şi, aşa cum ştiţi, OFL susţine soluţia unor cote de gen.
– De ce credeți că după 90 nu a existat niciodată o deputată/senatoare în Parlamentul României care să își asume etnia romă?
– Există trei raţiuni majore. În primul rând, au fost puţine doamne care au intrat în Parlament şi acestea, în general, cel puţin până în urmă cu două-trei legislaturi, erau apropiate de liderii de partid. Aş atrage atenţia că, din rândul reprezentanţilor minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, toţi cei 17 deputaţi sunt domni. Lucru care s-a întâmplat şi în legislatura trecută.
Pe de altă parte, cred că este şi o chestiune culturală. România a făcut şi încă face eforturi pentru integrarea socială a romilor, dar, fără a ne ascunde după degete, există încă un curent puternic patriarhal în această comunitate. Cu siguranţă, trebuie schimbate mentalităţi nu doar în rândurile clasei politice, ci şi la un nivel mai profund. Din această perspectivă, este clar că şi baza de selecţie este destul de redusă.
În plus, trebuie să recunoaştem că nu este rezolvată problema stigmatului asociat etniei rome. Şi aici intervine atât rolul nostru ca decidenţi politici, cât şi al mass-media spre a educa publicul. Sunt optimistă că există un progres dacă ne uităm la societatea civilă acolo unde există ONG-uri care apără şi susţin cauza femeilor rome.
– Credeți că femeile rome din societatea românească ar avea nevoie de o reprezentantă în cel mai important corp legislativ din stat?
– Categoric, da. Din postura de preşedintă a Organizaţiei Femeilor Liberale, vă spun că puterea exemplului altor doamne contează foarte mult. Dacă femeile rome ar vedea că una din rândurile lor ajunge în Parlament, cu siguranţă, şi dorinţa lor de implicare politico-civică ar creşte. Important este să se spargă gheaţa şi, din acel moment, cred că lucrurile se vor simplifica.
Cu excepția PSD, niciun alt partid politic nu a pus un rom asumat pe liste eligibile.
Florin Manole, deputat PSD:
Florin Manole (PSD), singurul deputat din rândul partidelor parlamentare care își asumă identitatea romă, susține că decalajele economice din rândul acestei minorități, competiția internă din partide și lipsa unor viziuni pe termen lung de selecție a cadrelor de partid reprezintă o parte din cauzele pentru care femeile rome sunt total nereprezentate politic.
– Care au fost cauzele pentru care nici Partida Romilor, nici celelalte partide parlamentare nu au pus niciodată pe un loc eligibil o femeie romă?
– Aș exclude din discuție în primă fază Partida Romilor. Înainte să discutăm despre femei rome, trebuie să discutăm despre romi și partide mainstream. Dacă ne uităm în ultimii 34 de ani, cu excepția PSD, niciun alt partid politic nu a pus un rom asumat pe liste eligibile. În PSD a fost Mădălin Voicu în trecut și eu în mandatul trecut, puțin în acest mandat și probabil voi fi și în mandatul viitor. Asta nu înseamnă neapărat bine pentru PSD, ci foarte rău pentru toate celelalte partide, inclusiv pentru partidele noi, cum este USR.
– În momentul în care ați fost pus pe liste, a fost luată în seamă în mod explicit nuanța că vă asumați etnia romă?
– Nu la modul acesta, eu din primul moment în care m-am înscris în Organizația de tineret a PSD am avut un discurs despre drepturile omului și romi. Nu a fost o noutate pentru nimeni cine sunt și despre ce vorbesc eu.
– În ceea ce privește femeile rome?
– Nu cunosc azi o femeie romă din PSD care își asumă identitatea etnică și face un discurs public din acest subiect, la orice nivel politic s-ar afla.
– Nu există femei rome care să facă pasul spre politică?
– Este o problemă majoră în toate partidele din România că nu există un sistem intern de promovare și sprijinire a unor cadre de partid sau resurse umane. Nu există o viziune de tipul noi avem câțiva romi, pe aceștia îi creștem politic să îi ducem în Parlament.
Ar fi foarte bine să avem și colege de etnie romă în Parlament.
Silvia Dinică, senatoare USR:
– Ar fi bine să există o personalitate feminină de etnie romă în Parlament?
– Eu cred că ar fi foarte bine să avem și colege de etnie romă în Parlament. Ar trebui să avem mai multe femei în Parlament, pentru că asistăm la o scădere a numărului de femei față de mandatul anterior. Ce a fost bine în acest mandat a fost că am reușit să lucrăm cu femei parlamentare în cadrul unui grup de lucru care l-a organizat Centrul Filia. E nevoie de a avea niște voci suficient de puternice și multe care să lupte pentru soluții la problemele care există în societate și care ajung la rubrica și altele, adică ele nu sunt văzute de majoritatea actuală din Parlament.
Este nevoie de o femeie parlamentar care să cunoască problemele cu care se confruntă etnia romă. Este nevoie de o majoritate în Parlament care să înțeleagă aceste probleme și care să le și rezolve.
– La USR există posibilitatea ca o femeie romă să fie pusă pe lista eligibilă?
– Suntem la momentul la care societatea are nevoie în Parlament să vadă cât mai mulți oameni care lucrează, iar această competiție ar trebui înțeleasă de către partidele care propun listele astfel încât să se uite și la portofoliul de activități al acelor oameni. Cred că 9 iunie ne-a învățat că există spațiu pentru voci care să vorbească despre problemele actuale ale societății. Oamenii nu mai au încredere în Parlament pentru că li se pare că acolo nu se discută suficient despre problemele lor.
Propunerea USR în CNCD a fost Cătălina Olteanu, care își asumă etnia romă (nota redacției – După 19 ani de când a fost înființat, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – CNCD – a avut pentru prima oară în componența lui o femeie romă). Cred că momentul actual este unul bun să existe voci care să vorbească despre problemele minorităților.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea