Comentează- Libertatea a scris în ultimele săptămâni despre abuzurile din agenția Reyhan, o firmă care recrutează muncitori est-europeni pentru industria cărnii din Olanda.
- La sfârșitul lunii octombrie, un român a fost lovit cu pumnii și picioarele chiar de fiul patronului agenției, în timp ce colegii săi filmau întreaga agresiune.
- În acest caz, polițiștii olandezi l-au arestat pe agresor. Acesta însă a fost eliberat acum câteva zile.
- Dar tânărul nu era primul român bătut în agenția Reyhan. În 2018, doi bărbați agresați de colegii dintr-o cazare a firmei cereau ajutorul polițiștilor.
„Erau deja bătuți de o zi sau două când i-am întâlnit pe trotuarul din gară. Nu aveau nici măcar acte. Nici credit pe telefoane. Și nimeni nu i-a băgat în seamă”, povestește pentru Libertatea o româncă din localitatea germană de graniță Kleve. Aceasta dorește să-și păstreze anonimatul pentru a nu-și periclita locul de muncă.
Era 25 aprilie 2018, iar românca se plimba cu partenerul ei pe lângă gara din oraș, când doi bărbați acoperiți de vânătăi au oprit-o și i-au cerut ajutorul cu lacrimi în ochi. Erau și ei români, nu vorbeau nicio limbă străină și dormeau deja de o noapte pe străzi. Asta deși plecaseră din țară cu gândul că vor munci într-un abator din Olanda.
Cum să ocolești legea: muncitorii de la abatoarele din Olanda, cazați în orașele de graniță din Germania
Ca și alți muncitori est-europeni ai agenției olandeze Reyhan, cei doi au ajuns să fie cazați într-o casă din orășelul german Goch. Chiar dacă firma nu recrutează muncitori pentru abatoarele germane, îi cazează pe aceștia în țara vecină, pentru a scăpa de controalele Inspectoratului pentru Muncă și Afaceri Sociale (Inspectie SZW).
Condițiile de cazare dincolo de graniță nu sunt ideale, iar mulți români sunt întâmpinați de mucegai și cartoane în loc de geamuri. Dar orășelul Goch este la doar o oră cu mașina de abatoarele Van Rooi din Helmond, cei mai importanți clienți ai agenției Reyhan.
Poliția a refuzat să-i ducă la spital
Acolo urmau să muncească și cei doi bărbați. Doar că nu au mai apucat. Așteptau să le iasă actele, când colegii lor de cazare i-au bătut cu pumnii și picioarele, i-au urcat într-o mașină, i-au plimbat 13 kilometri înainte de a-i abandona în Kleve.
„Mi-au spus că i-au bătut ca să le dea o lecție, căci unul dintre ei s-a îmbătat cu un polonez. Așa că au fost luați la pumni amândoi, că au venit împreună la muncă. Doar că ăla mai bătut era tocmai cel care nu a făcut nimic”, spune femeia, care a oprit un echipaj de polițiști și i-a rugat pe aceștia să-i ducă pe români la spital.
Doar că oamenii legii au refuzat și i-au condus pe toți la secția din Kleve.
Nu se știe ce s-a întâmplat cu muncitorii bătuți
Românca a rămas alături de muncitorii bătuți pentru a-i ajuta să se înțeleagă cu polițiștii. Femeia susține că aceștia au refuzat chiar să înregistreze o plângere, până ce nu a amenințat că va suna la Consulat.
„Polițistul mă întreba insistent dacă cei doi au de gând să rămână aici ori o să se întoarcă acasă. Doar asta îi interesa, când oamenii fuseseră clar bătuți, unul dintre ei avea spatele acoperit de hematoame”, spune femeia, care a tradus timp de mai multe zile pentru muncitorii români, până ce apelurile de la polițiști s-au oprit brusc.
Nici în ziua de astăzi nu știe ce s-a ales de ei, dacă au reușit sau nu să se întoarcă în România.
La doi ani de la bătaie, agresorii au rămas neidentificați
Polițiștii germani au confirmat în vară agresiunea pentru jurnaliștii olandezi de la publicația Algemeen Dagblad. Aceștia au explicat că, după doi ani de la bătaie, nu s-a reușit identificarea celor patru agresori și nici nu s-a putut demonstra că aceștia aveau legătură cu agenția Reyhan Uitzendbureau BV.
Femeia care le-a fost traducătoare muncitorilor bătuți nu-și poate explica cum agresorii au rămas neidentificați până acum. Deși e adevărat că oamenii nu-i știau cu nume și prenume pe bătăuși, le-au spus în schimb polițiștilor că locuiau cu toții în aceeași casă închiriată de agenția Reyhan în Goch.
Mie mi s-a părut trist, pentru că se vedea că erau bătuți și că aveau nevoie de ajutor. Dar nimeni nu a intervenit. Oamenii au dormit pe trotuar și s-au spălat în toaleta gării.
Românca din Kleve:
Aceasta a simțit că este datoria ei să le spună povestea celor doi muncitori bătuți, după ce a citit cazul românului agresat de fiul patronului agenției Reyhan.
Libertatea a trimis, la începutul lunii, o solicitare Poliției din Kleve, dar nu a primit niciun răspuns înainte de publicarea acestui material.
Agresiunea din 2018 rămâne un dosar cu autori necunoscuți, deși românii bătuți au dat toate detaliile pentru ca vinovații să poată fi găsiți.
Agresorul din Reyhan, arestat și eliberat
Doi ani mai târziu, agresiunea asupra altui muncitor român a atras în sfârșit atenția și autorităților din Olanda, unde activează agenția Reyhan Uitzendbureau.
De data asta, agresorul a fost identificat drept fiul patronului agenției, Tolunay Reyhan. Bărbatul a petrecut mai puțin de o lună în spatele gratiilor, înainte de a fi eliberat condiționat cu o săptămână înainte de Crăciun.
„Detenția preventivă a suspectului a fost suspendată, dar doar cu respectarea unor condiții. Una dintre acestea constă în faptul nu are voie să vă contacteze, în niciun mod. Respectarea acestor condiții este supravegheată de serviciul de probațiune”, se arată într-un e-mail trimis victimei de către Ministerul de Justiție.
Un abator olandez a renunțat la contractul cu agenția Reyhan
Procesul agresorului ar urma să înceapă în luna martie 2021. Dar agenția a suferit deja pierderi economice, inclusiv rezilierea unui contract cu unul dintre marii jucători din industria cărnii din Țările de Jos. La începutul lunii noiembrie, Vion Food a renunțat la contractul pe care-l avea cu Reyhan Uitzendbureau BV.
Însă situația nu s-a repetat în cazul celor de la Van Rooi din Helmond.
„Avem câteva sute de muncitori de la Reyhan. Dacă am renunța la contract, ei ar rămâne automat fără locuri de muncă”, a declarat directorul Marc Van Rooi pentru jurnaliștii olandezi de la Algemeen Dagblad.
Olandezii, primii pași pentru rezolvarea problemelor muncitorilor temporari
Anul acesta, guvernanții olandezi au făcut primii pași pentru rezolvarea problemelor muncitorilor temporari. Au creat astfel task force-ul Aanjaagteam, condus de Emile Roemer, fostul lider al Partidului Socialist.
Raportul Aanjaagteam, intitulat „Fără cetățeni de mâna a doua”, recunoaște inclusiv problema lipsei de control asupra celor aproximativ 14.000 de agenții de intermediere (uitzendbureau) care activează în Olanda.
Soluția propusă de task force-ul lui Roemer este impunerea unei licențe, care să fie acordată doar acelor agenții care respectă criteriile stricte impuse de Guvern.
Firmele intermediare, interzise în Germania de la 1 ianuarie 2021
Problema intermediarilor este prezentă și peste graniță, în Germania. Doar că acolo soluția aleasă este una mult mai dură. Autoritățile au decis să interzică angajarea muncitorilor prin intermediari în industria cărnii de la 1 ianuarie 2021.
Libertatea a scris deja despre scepticismul muncitorilor români, care nu cred că situația se va schimba cu adevărat după eliminarea din joc a intermediarilor, mai ales pentru că mulți dintre ei au fost deja angajați de marile abatoare din Germania.
Publicația Deutsche Welle atrăgea atenția totodată că, deși măsura este una bună pentru a limita abuzurile asupra muncitorilor est-europeni din industria cărnii, intermediarii se vor îndrepta către alte sectoare nelegiferate, în care lucrează aceiași muncitori.