Cuprins:

Femeia a fost diagnosticată cu hepatită virală cronică B+D și ciroză hepatică. Pentru medicamentul necesar să-și trateze afecțiunea gravă a plătit în total 94.564 de euro.

A dat statul român în judecată după ce s-a vindecat

Situația pacientei din Alba a devenit normalitate în România. Pacienți mor în fiecare zi pentru că statul nu asigură medicamentele necesare. Mulți nu au posibilitatea să le cumpere din surse proprii, astfel încât se sting cu zile. 

Femeia din Alba nu s-a lăsat însă învinsă de sistem. Ba mai mult, a reușit să învingă sistemul. După ce s-a vindecat, a dat în judecată Casa de Asigurări de Sănătate și a obținut decontarea întregii sume cheltuite pentru cumpărarea medicamentului salvator.

Femeia în vârstă de 58 de ani a fost diagnosticată cu boala de ficat în anul 2006. Suferea de o formă rară de hepatită, considerată a fi și cea mai agresivă, respectiv virusul B combinat cu D. Medicii specialiști estimează că aproximativ 5% dintre persoanele cu hepatita B au concomitent și hepatita D, ca urmare a infecției secundare. 

Coinfecția cu virusul hepatic D nu doar că duce la exacerbarea simptomelor de hepatită, însă crește și riscul complicațiilor asociate, iar tratamentul este mai dificil și mai costisitor. 

Refuzuri de la Casa de Asigurări și Ministerul Sănătății

În 2006, Ibolya a urmat timp de opt luni un tratament la o unitate medicală din Cluj-Napoca, fără niciun rezultat. În noiembrie 2021 a fost internată din nou, boala evoluând în ciroză hepatică. 

Medicul curant i-a recomandat, în ianuarie 2022, un tratament de cel puțin un an cu substanța activă Bulevirtidă, autorizată pentru utilizare în Uniunea Europeană, dar care nu era disponibilă în România.  

În luna mai 2022, pacienta s-a adresat cu o cerere Casei de Asigurări de Sănătate Alba, prin care a solicitat decontarea tratamentului prescris de medic, dar reprezentanții instituției au refuzat cererea pe motiv că medicamentul nu se regăseşte în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale ale medicamentelor compensate de care beneficiază asiguraţii. 

În noiembrie 2022, femeia s-a adresat cu o petiţie la Ministerul Sănătăţii pentru a lua măsuri în sensul includerii medicamentului pe lista celor decontate, dar şi de aici a primit un refuz. În cuprinsul răspunsului dat, Ministerul a susținut că deţinătorii autorizaţiei de punere pe piaţă au depus solicitare în vederea evaluării produsului Hepcludex (Bulevirtidă) şi pentru România, acesta fiind în perioada de evaluare.

Casa de Asigurări de Sănătate Alba. Foto: albaiuliainfo.ro

A fost nevoită să împrumute bani cu dobândă

„Viaţa şi sănătatea îmi erau puse în pericol. Medicul a zis că fără acest tratament nu mai am mult de trăit. În această situație, cu mari sacrificii am făcut mai multe împrumuturi la diverse persoane şi am cumpărat medicamentele pentru un an. După ce am urmat tratamentul, am fost declarată vindecată de către medicul curant”, a spus Ibolya. 

Aceasta a urmat tratamentul în perioada iunie 2022 – iunie 2023. „Pe lângă suferinţa cauzată de boală şi tratamentul lung ca durată, am fost nevoită să mă descurc singură. Am fost tratată cu dispreţ de instituțiile statului și am fost obligată să împrumut bani cu dobândă, să apelez la persoane binevoitoare, să mă umilesc. Toate acestea, chiar dacă sunt asigurată şi am calitatea de cetăţean asigurat medical în sistemul de sănătate”, a completat femeia. 

Aceasta susține că sănătatea sa este în continuare pusă la încercare, având în vedere suma mare de bani pe care trebuie să o returneze celor de la care s-a împrumutat.

În aceste condiții s-a adresat justiției pentru a i se face dreptate. „Dreptul la sănătate şi la tratament medical este un drept fundamental garantat de Constituie şi de legislaţia Uniunii Europene, iar încălcarea sub orice formă a acestuia şi în special prin lipsa de implicare din partea instituțiilor de sănătate, obligate să ia măsuri, nu ar trebui să rămână fără urmări. Trebuie să fie obligate la repararea prejudiciului suferit, respectiv costul medicamentelor pe care aveau obligaţia legală să le achite”, a completat femeia din Alba.

Medicamentul salvator, gratuit din aprilie 2024

Medicamentul care poate salva viețile multor oameni infectați cu virusul hepatitei a fost inclus de Guvern pe lista celor compensate integral în 23 aprilie 2024, după un an de la finalizarea tratamentului de către pacientă. 

„Procedura despre care se vorbea în anul 2022 de către Ministerul Sănătăţii în răspunsul dat la petiţia formulată a fost finalizată prin includerea medicamentului în lista medicamentelor care se compensează în regim 100%. Astfel, nu există nici un motiv pentru a nu se admite cererea de a i se restitui suma pe care a achitat-o în anul 2022 din fonduri proprii pentru a-şi procura medicamentul care în prezent este inclus pe lista medicamentelor care se prescriu în regim compensat 100%. Nu a beneficiat însă de nici un sprijin concret din partea autorităţilor la care a formulat cererile în anul 2022 și a avansat din surse proprii banii necesari pentru procurarea medicamentului necesar supravieţuirii”, a constatat magistratul de la Tribunalul Alba care a judecat cazul. 

Instanța obligă Casa de Sănătate să-i achite medicamentul

Raportându-se și la dreptul la viaţă şi la dreptul la sănătate ale cetăţenilor, astfel cum sunt garantate de Constituţia României, judecătorul a obligat Casa de Asigurări de Sănătate Alba să îi achite pacientei suma de 94.564 de euro, calculată la cursul BNR din ziua plăţii, reprezentând contravaloarea medicamentelor achiziţionate în perioada 24 iunie 2022 – 3 aprilie 2023. La cursul euro din prezent, suma se ridică la aproximativ 470.000 de lei. Hotărârea a fost contestată de către Casa de Asigurări de Sănătate Alba, dar recursul de la Curtea de Apel Alba Iulia va fi doar o formalitate, având în vedere practica unitară a acestei instanțe de a admite cererile pacienților care solicită compensarea unor medicamente salvatoare.

Rata hepatitei B, în creștere în România

Statisticile realizate de Institutul Național de Sănătate Publică arată că în România sunt circa 1,1 – 1,2 milioane de persoane care suferă de una dintre formele de hepatită cronică. Cea mai răspândită este hepatita de tip B. 

Potrivit rezultatelor studiului sero-epidemiologic de prevalență a markerilor de infecție cu virusul hepatitic B (VHB) și virusul hepatitic C (VHC), raportat la anii 2022-2023, în România existau un total de 962.571 de persoane adulte și vârstnice care au infecție cronică cu VHB și care au nevoie de servicii de sănătate. 

De asemenea, un total de 4.105.339 de persoane au trecut prin infecția cu VHB, iar 2.287.189 de persoane au devenit imune în urma infecției și s-au debarasat de virus. În concluzie, un procent de 6,2% din populația adultă și vârstnică a României, din perioada 2020-2022, are AgHBs pozitiv, cu 1,3% mai mult față de rezultatele unui studiu similar realizat și raportat la anii 2006-2008. 

În ceea ce privește hepatita C, rezultatele studiului sunt următoarele: un total de 136.999 de persoane adulte și vârstnice au infecție cronică activă cu VHC și au nevoie de servicii de sănătate, respectiv 222.244 de persoane au trecut prin infecția cu VHC. 

„0,9% din populația adultă și vârstnică a României are dovada infecției active cu VHC. Față de studiul din 2006-2008, scăderea prevalenței markerilor de infecție activă cu VHC este evidentă, de 2,3%, și se datorează în primul rând eficienței tratamentului antiviral, precum și înrolării unui număr mare de pacienți în acest tratament”, se precizează într-un studiu pe intervalul 2006-2008. 

Analiza mai arată că 0,5% din populația adultă și vârstnică a României are dovada trecerii prin dubla infecție, cu VHB și VHC. Extrapolat la populația României din anul 2020, s-a estimat un număr de 80.372 de persoane infectate cu ambele virusuri hepatitice. 

Cercetarea nu a prevăzut și dubla infectare cu virusul D, dar, raportat la procentul estimat de medicii din domeniu, circa 45.000 de români ar fi infectați atât cu virusul B, cât și cu D. Studiul a beneficiat de finanțarea primită de la Biroul OMS pentru Europa și s-a desfășurat în colaborare cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. 

Specialiștii susțin însă că cifrele sunt în realitate mai mari, pentru că o mare parte a populației nu este diagnosticată.

Ultima statistică referitoare la mortalitatea provocată de hepatita virală la nivelul Uniunii Europene se referă la situația din anul 2021. România ocupa locul 13 cu o rată de 4,8 decese la un milion de locuitori, sub media UE, de 7,3 decese la un milion de persoane. 

Cifre aproape similare cu ale României aveau Elveția, Malta, Franța și Grecia. Primul loc era ocupat de Letonia, cu 22,9 decese la un milion de locuitori, urmată de Italia cu o rată de 18,5 și Ungaria, cu 10 decese. 

Rate de deces mai mici de 2 se înregistrau în Slovenia, Olanda și Norvegia, în timp ce Finlanda avea acum 4 ani un nivel de 0,2 persoane decedate de hepatită virală, raportat la un milion de oameni.

Foto ilustrativ: Shutterstock

 
 

Urmărește-ne pe Google News