În timp ce mai mult de 30% dintre ordinele de restricție sunt încălcate, femeile sunt agresate acasă și ignorate în pandemie

• În primele nouă luni ale anului, s-au emis 6.472 de ordine de protecție provizorii, cu 10% mai multe decât în aceeași perioadă din 2019. 
• Numărul de ordine de protecție provizorii emise în orașe este aproape dublu față de cel din zonele rurale. 
• Cel puțin 30% dintre ordinele de protecție au fost încălcate.
• Între ianuarie și septembrie au fost 34.798 de victime ale violenței domestice, conform datelor IGPR.

În vinerea de 24 aprilie, Ionela*, o femeie în vârstă de 27 de ani, era izolată la domiciliu cu soțul ei, cu nouă ani mai mare, într-o garsonieră dintr-un oraș din județul Vaslui. În urmă cu un an, Ionela făcuse o plângere împotriva lui pentru agresiune fizică și verbală. 

Beat, bărbatul a amenințat-o cu moartea și a început să dea cu pumnii în ea. A spart apoi, cu furie, televizorul din cameră. 

Ionela a încercat să fugă din locuință, dar soțul a ajuns-o din urmă. A apucat-o de păr, ca s-o târască înapoi în casă.

Un vecin a intervenit, scăpând-o pe femeie din mâinile soțului ei. Acesta a plecat, dar în mai puțin de o oră era înapoi la locuință. A lovit cu pumnii și picioarele în ușa de la intrare. Baricadată înăuntru, Ionela a sunat la 112.

Recomandări

Generalul Nicolae Militaru, artizanul diversiunilor cu „teroriști” care au dus la moartea multor soldați la Revoluție. De ce i-a oferit Ion Iliescu conducerea Armatei

Polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu împotriva acestuia, valabil pentru cinci zile. Ulterior, judecătorul l-a transformat într-un ordin de protecție pentru 6 luni. Bărbatul a fost evacuat din locuință și trebuia să păstreze o distanță de minimum 200 de metri față de soție și de casa lor.

Numărul de ordine de protecție provizorii a crescut cu 10%

În primele nouă luni ale anului, polițiștii au emis 6.472 de ordine de protecție provizorii (OPP-uri), cu 598 mai multe decât în aceeași perioadă din 2019, conform datelor oferite de IGPR la solicitarea Libertatea. Asta înseamnă o creștere anuală de aproximativ 10%.

Numărul de ordine de protecție provizorii transformate în ordine de protecție judecătorești (OP-uri) a fost de 3.031 între ianuarie și septembrie, cu 40% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut (2.155). 

În total, au fost emise 6.313 ordine de protecție judecătorești în primele nouă luni ale anului. Diferența e reprezentată de ordinele emise direct în instanțe.

În România, există două tipuri de ordine de protecție, provizoriu și judecătoresc. Primul, introdus abia în 2018, se emite pe loc de către polițiști și funcționează ca o măsură de protecție instantă, dar pe termen scurt (5 zile). Al doilea, în vigoare din 2012, se acordă de către o instanță de judecată, pe o perioadă de maximum șase luni, cu posibilitatea prelungirii. 

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Polițiștii, mai ocupați să dea amenzi decât ordine de protecție provizorii

“Instanțele de judecată s-au adaptat. Au făcut ședințele de judecată pe Skype, pe Zoom, chiar au vrut să găsească soluții”, povestește Simona Voicescu, fondatoarea Asociației Necuvinte, care oferă suport juridic victimelor violenței domestice.

Au fost însă unele probleme cu intervenția Poliției, spune activista. În momentul în care s-a dat starea de urgență, a fost scos pe stradă tot personalul Poliției Române, inclusiv oameni de la agențiile subordonate.

Au fost cazuri în care o victimă suna la 112, echipajul de poliție mergea acolo, numai că ei erau ocupați să îi amendeze pe cei care umblau noaptea pe stradă fără mască. În loc să stea 40 de minute, să completeze formularul de risc și să completeze ordine de protecție provizorii, îi spuneau: Vino a doua zi dimineața la secție.

Simona Voicescu, fondatoarea Asociației Necuvinte:

Asociația a raportat 10 cazuri de acest fel, cu care s-au întâlnit.

“Pe fiecare situație în parte, unde am transmis că au fost probleme de intervenție, s-au luat măsuri: anchete interne în toate cele 10 cazuri și măsuri disciplinare în 3 din cele 10 cazuri”, adaugă activista.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

“CNSU a luat 0 măsuri pentru victimele violenței în familie”

Pe de altă parte, “Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), care a devenit un fel de Dumnezeu în starea de alertă, a luat 0 măsuri pentru victimele violenței în familie. Măcar să rostească cuvintele astea, să știu că s-a gândit la ele, să dea un semnal”, spune Simona Voicescu.

Asociația a contactat CNSU atât în martie, dar și recent, sugerându-i posibile soluții pentru victimele violenței în familie. Tot ce li s-a răspuns e că se “analizează propunerile”.

Dacă HoReCa (industria ospitalității – n.r.) tot este închisă, nu poate Guvernul României să subcontracteze o parte din hoteluri și moteluri pentru a fi folosite precum centre de primire a victimelor violenței în familie pe perioadă determinată?

Simona Voicescu:

Guvernul francez a anunțat încă din aprilie că va deconta 20.000 de nopți în camere de hotel pentru victimele violenței domestice și va deschide pentru acestea centre de consiliere în supermarketuri.

În Spania, unde măsurile de izolare au fost foarte stricte, guvernul le-a transmis femeilor că nu vor fi amendate, dacă părăsesc domiciliul pentru a reclama un abuz.

Victimelor li s-a refuzat primirea în centre 

Unele centre din România au refuzat să primească victime ale violenței în familie în timpul stării de urgență, invocând pandemia de COVID-19.

În județul Prahova a fost anulată complet acordarea de servicii sociale în cadrul locuinței pentru victimele violenței domestice, cu motivația de “a preveni răspândirea infectării cu coronavirus”, au arătat jurnaliștii Dela0 într-un articol publicat la mijlocul lui aprilie. 

La începutul lui mai, mai multe centre din Iași au refuzat să primească o femeie bătută, adusă noaptea de un echipaj de poliție, pe motiv că nu e testată, povestește pentru Libertatea Mihaela Munteanu, director de comunicare la Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS). Aceasta a preluat cazul, împreună cu Simona Voicescu, de la Asociația Necuvinte.

IPJ Iași confirmă că polițiștii au mers cu femeia la trei centre, dar nu a fost primită nicăieri. 

Nu au găsit adăpost pentru femeie și poliția a dus-o înapoi acasă, la 2 noaptea. Polițistul i-a zis agresorului: “Ai grijă să nu se întâmple nimic până dimineață”.

Mihaela Munteanu:

Și directorul DGASPC Iași, Florin Ion, confirmă cazul. “La începutul lui mai, a fost refuzat un caz de internare. Ea a venit undeva pe la 23.30. Centrul era arhiplin și în izolare. Nu intra, nu ieșea nimeni”, precizează directorul DGASPC.

“Până la urmă, a fost deschis un adăpost special pentru ea! Ne-a povestit femeia că se simțea ca și cum îi deranjează. Ea stătea la etaj, iar personalul centrului era la parter. Trebuia să le ceară voie dacă voia să coboare, să gătească. S-a simțit ca o prizonieră, dar nu avea unde să se ducă”, spune Simona Voicescu.

Singura beneficiară a părăsit adăpostul din Gorj la începutul stării de urgență

În județul Gorj, exista un singur adăpost de stat pentru victimele violenței domestice la începutul stării de urgență. În centru era cazată o mamă cu un copil. Femeia a plecat însă la finalul lui martie, spune pentru Libertatea Lidia Bîrsanu, psiholog în cadrul DGASPC Gorj. Intrările și ieșirile din centru s-au restricționat, pentru a preveni răspândirea virusului. 

“Nu a suportat (să stea închisă, n.r.) și și-a găsit altceva, a plecat pe la prieteni, pe la rude”, explică angajata DGASPC. Centrul a rămas apoi gol.

Între timp, în județ s-a mai deschis o locuință protejată pentru victimele violenței domestice, parte a proiectului Venus. Aceasta are licență provizorie de funcționare de o lună și jumătate, dar nu a fost încă nimeni cazat, precizează Lidia Bîrsanu. În schimb, se oferă servicii de consiliere vocațională și consiliere psihologică pentru un grup de 23 de persoane. 

Simona Voicescu, de la Asociația Necuvinte, spune că multe femei nu apelează la adăposturile de stat, pentru că, de regulă, procedurile de admitere sunt greoaie. “Ne lovim și acolo de dosarul cu șină și atunci victimele renunță”.  

Cazare pentru agresorii scoși din casă de poliție

Iolanda Beldianu, de la ONG-ul Pas Alternativ, crede că nevoia de adăposturi a scăzut odată cu introducerea ordinului de protecție provizoriu, care scoate agresorul din casă, chiar dacă e locuința lui.

Ce ar trebui ar fi o variantă de cazare a agresorului. Că el se întoarce și bagă cuțitul în femeie. Dacă nu are unde să stea, stă pe drumuri, devine un homeless. Îl lași pe stradă, furia lui crește, nu se ocupă nimeni de el, măcar să îl mai tempereze, să îi mai diminueze din tensiune

Iolanda Beldianu:

Agresorii scoși din locuințe merg să stea la rude sau la centrul pentru persoane fără adăpost, explică Florin Lupu, șeful Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliției Municipiului Zalău. 

Pe de altă parte, dacă agresorul are buletinul pe altă localitate, poate să rămână doar o perioadă limitată în centrul de persoane fără adăpost unde e dus. Apoi e în stradă.

Cel puțin 30% din ordinele de protecție au fost încălcate

În primele nouă luni s-au înregistrat 2.222 de sesizări pentru încălcări ale ordinelor de protecție, atât provizorii, cât și judecătorești, conform IGPR. Dintre acestea, 384 au fost pentru ordinele de protecție provizorii, iar restul, pentru ordinele de protecție judecătorești.

Adică, aproximativ 30% din numărul total de ordine de protecție judecătorești. 

Numărul real al ordinelor încălcate este însă mai mare, acestea fiind doar cazurile sesizate. Poliția nu are încă un sistem de monitorizare în timp real al celor care încalcă ordinele, cu ajutorul brățărilor electronice, care ar arăta rata reală. 

În august, pedepsele pentru încălcarea ordinelor de protecție au crescut. Acestea sunt acum cuprinse între 6 luni și 5 ani de închisoare.

La Brașov, Pas Alternativ a organizat un grup educativ-terapeutic pentru agresori, care a funcționat săptămânal până la începerea pandemiei, în cadrul serviciul de probațiune. La grup veneau, în general, bărbați care aveau ordine de protecție.

“Majoritatea au în istoricul lor și violență în familiile lor de origine. Nu au făcut altceva decât să perpetueze comportamentul, să îl transfere în cuplul lor”, explică Iolanda Beldianu.

În peste 13% din cazuri, agresorii se aflau “sub influența alcoolului la momentul comiterii faptei”, arată o analiză a Ministerului Muncii din 2019. În 2018, din 38.860 de autori ai unor acte de violență în familie, 5.167 consumaseră alcool.

“Reclamanta s-a împăcat cu soțul”

În seara de 31 martie, soțul Ioanei* a aruncat cu un telefon mobil în ea, provocându-i un traumatism cranio-facial. De față erau și copiii lor. Bărbatul era beat și furios. Ioana a sunat la 112. Au venit poliția și un echipaj SMURD la casa familiei dintr-o comună din Vrancea, iar femeia a fost dusă la spital. O săptămână mai târziu, în fața judecătorului, Ioana a spus că dorește să renunțe la cererea pentru un ordin de protecție. 

Câteva zile mai târziu, într-un alt sat din România, Roxana* a fost lovită cu pumnii și picioarele de soțul ei. Fiica de 11 ani era de față. În aceeași seară, poliția a emis un ordin de protecție provizoriu împotriva bărbatului. “Din nota telefonică efectuată de grefierul desemnat (…) rezultă că reclamanta s-a împăcat cu soțul”, arată hotărârea instanței.

Din cele 6.472 de ordine provizorii emise între ianuarie și septembrie, mai puțin de jumătate (3.031) s-au transformat în ordine de protecție judecătorești. În unele dintre aceste cazuri, victimele au renunțat la judecata cererii de emitere a unui ordin de protecție. Iertarea abuzatorului ține de mecanismele extrem de complicate ale violenței domestice. 

În alte cazuri, victimele nu s-au prezentat la termen, în sala de judecată. “Dacă ele nu răspund la citare, făcută de multe ori telefonic, ei anulează cererea pentru neprezentare”, spune Simona Voicescu, explicând că, de cele mai multe ori, victimele nu află de citație.

Mai multe ordine de protecție în mediul rural, comparativ cu anul trecut

“De la an la an, numărul de ordine de protecție emise crește, ceea ce înseamnă că și victimele prind curaj ca să solicite ajutor”, declară avocata Giulia Crișan, de la Asociația ANAIS, care sprijină victimele violenței domestice.

Diferențe se observă nu doar de la un an la altul, dar și de la oraș la sat.

Numărul de ordine de protecție provizorii emise în orașe a fost aproape dublu față de cel din zonele rurale (4.059 vs 2.413) în primele nouă luni ale anului, deși în sate au fost sesizate aproape la fel de multe fapte de violență în familie ca în orașe (16.357 vs 16.917) între ianuarie și septembrie.

Comparativ cu anul trecut însă, diferența dintre oraș și sat s-a diminuat când vine vorba de ordine de protecție provizorii. În sate, numărul acestora a crescut cu 465 în primele nouă luni față de aceeași perioadă din 2019. În orașe, diferența anuală a fost de numai 133.

“Probabil că s-au mai făcut campanii de informare (la sate, n.r.). Ar trebui făcute permanent, nu doar când mai moare câte-o victimă”, adaugă avocata de la Asociația ANAIS.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro