Femeile de la sate nu știu la cine pot apela în situații de violență domestică sau când au nevoie de servicii de sănătate

Peste 500 de femei au participat la evenimentele organizate pe parcursul a doi ani de Centrul FILIA, în cadrul proiectului ACCESS: Advocacy, Capacitare și Consolidare pentru Egalitate în Sănătate și Siguranță. În urma consultării cu acestea, ONG-ul a identificat principalele obstacole pe care le întâlnesc femeile din rural când trec prin violență în familie sau când au nevoie să acceseze servicii de sănătate.

Lipsa de informații, încrederea scăzută în autorități și vulnerabilitatea socio-economică sunt câteva dintre ele.

Femeile din comunități defavorizate nu se gândesc să apeleze la autorități, în caz de violență domestică

Majoritatea femeilor din cele șase comune aflate în Ialomița și Argeș au spus, de exemplu, că nu știu pașii ca să obțină protecție, dacă sunt agresate în familie, arată raportul FILIA.

Pentru că în trecut, când au cerut ajutor, au existat remarci rasiste la adresa lor sau au fost învinovățite pentru violența de acasă, multe nu se gândesc să apeleze la instituțiile locale. 

Alte probleme din comunitățile implicate în proiect sunt distanța față de centrele de testare și costul transportului, motiv pentru care femeile de la sat beneficiază prea puțin de serviciile disponibile. 

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

38 de femei din cele șase comunități au fost selectate de ONG să participe la întâlniri cu primari și alți reprezentanți locali, astfel încât să aibă o voce în prezența autorităților. 

„Cei responsabili pentru gestionarea unor situații urgente și sensibile nu înțeleg dinamica fenomenului”

În primăvara anului trecut, reprezentanți ai autorităților locale s-au întâlnit cu ONG-ul pentru a discuta despre limitările cu care ei se confruntă în ce privește intervenția în situațiile de violență domestică și accesul la servicii precum screeningul pentru cancerul de sân și de col uterin. 

ONG-ul a observat, de pildă, că se plasează responsabilitatea de la nivel local la nivel județean și invers, precum și de la o instituție la alta, cum ar fi de la departamentul de asistență socială la poliție și viceversa.

„Existența echipelor mobile de intervenție pare să fie mai degrabă o măsură de îndeplinire a prevederilor legale (…) În lipsa unor formări de specialitate, cei responsabili pentru gestionarea unor situații urgente și sensibile, cum ar fi cazurile de violență în familie, nu au înțelegerea dinamicii fenomenului”, este una dintre concluziile raportului. În plus, nu există norme și proceduri de intervenție pentru aceste echipe mobile. 

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Nici în ceea ce privește serviciile de sănătate reprezentanții autorităților locale nu au suficiente informații. Nu știu, de pildă, unde pot fi îndrumate femeile care au nevoie de screening sau de servicii contraceptive. 

În urma discuțiilor, organizația Centrul FILIA a dezvoltat, împreună cu autoritățile locale și județene, două metodologii pentru situațiile de violență domestică și cele legate de intervenția profesioniștilor pentru sănătatea femeilor.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro