Bioxidul de carbon este cel mai important factor care contribuie la schimbarea climei. El este emis prin arderea combustibililor fosili de către centrale şi maşini |
Orice proces de ardere de pe Terra, inclusiv arderile care se petrec în organisme, consumă oxigen şi degajă bioxid de carbon. În procesul de fotosinteză, plantele consumă pe timpul zilei bioxidul de carbon, alături de apă şi de radiaţii solare. Practic, aceste trei elemente constituie hrana plantelor. Ca rezultat al fotosintezei e oxigenul, care se întoarce în atmosferă şi asigură viaţa regnului animal, inclusiv a speciei umane.
Când copacii “refuză” să se mai hrănească, înseamnă că… s-au hotărât să se sinucidă… Atunci arborii nu mai consumă bioxidul de carbon şi, automat, scade cantitatea de oxigen degajată în atmosferă. Fenomenul, studiat pe baza datelor obţinute de sateliţii NASA, a fost pus de cercetătorii americani pe seama modificărilor climatice, care se petrec cu viteză din ce în ce mai mare la nivel planetar, mai ales din cauza poluării.
«30% din frunze au căzut deja»
“În mod cert, modificările climatice blochează circulaţia naturală a bioxidului de carbon. Asta pentru că fotosinteza se face în limitele temperaturilor de 0 şi 45 de grade Celsius. Din păcate, am văzut că verile devin din ce în ce mai fierbinţi, cu temperaturi de peste 45 de grade la soare, lucru care
Peste toate, am constatat că procentul copacilor cărora le putrezesc rădăcinile este din ce în ce mai mare. Faptul că arborilor le cad frunzele prematur îl putem observa chiar în Bucureşti. Suntem în septembrie şi 30% din frunze au căzut deja”, ne-a precizat Dana Vlad (foto), inginer horticultor în cadrul Administraţiei Lacurilor şi Parcurilor din Bucureşti.
Clima se schimbă din cauza poluării
Oamenii de ştiinţă au atras atenţia asupra faptului că fenomenul de schimbare climatică este determinat, în proporţie de 70%, de intervenţia omului, adică de poluarea industrială. În ultimii 100 de ani, activitatea umană a ridicat temperatura medie a Terrei cu 3 grade Celsius şi asistăm acum la cea mai dramatică schimbare în compoziţia atmosferei din ultimii 650.000 de ani.
Bucureştiul riscă să rămână fără brazi
“Un alt fenomen unicat, care se petrece chiar în acest an în Capitală, este reînmugurirea coniferelor, lucru care la noi în ţară nu s-a mai întâmplat niciodată în septembrie. Cu siguranţă, lăstarii tineri nu se vor putea maturiza până la venirea îngheţului. În această situaţie, coniferele din Bucureşti vor muri în iarna 2010-2011”, ne-a explicat Dana Vlad
În parcul IOR sunt zone unde începutul de septembrie seamănă cu un final de octombrie | Mulţi pomi de pe marginea străzii sunt deja desfrunziţi | Şi este doar septembrie… |
Unii copaci din faţa Universităţii par intraţi deja în iarnă | Vârfurile ramurilor au culoarea verde deschis, semn că au înmugurit în mod inexplicabilÎn |