Cum se folosea Securitatea de copii pentru a controla sistemul de învățământ. Fenomenul elevilor informatori din România comunistă

Potrivit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), există date potrivit cărora peste 10.000 de elevi au fost racolați și folosiți ca informatori de ofițeri ai securității comuniste. 

Instituția a sesizat Parchetul General și a transmis mii de documente privind posibile infracţiuni contra păcii şi omenirii, săvârşite de foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, cu precădere în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România, prin recrutarea ca surse a unor elevi care nu împliniseră vârsta de 18 ani. 

Consiliul a transmis Parchetului General datele profesionale ale ofiţerilor implicaţi în recrutarea minorilor, însoţite de documentele doveditoare din arhiva Securităţii. „Aceste abuzuri, comise de angajaţi ai instituţiilor statului desemnate prin lege să apere Constituţia şi drepturile civile, au avut un caracter sistematic şi au vizat grupuri mari de persoane minore, fapt care justifică aducerea acestor măsuri în atenţia opiniei publice şi a justiţiei, în condiţiile legii”, susțin reprezentanții CNSAS. 

Metodologia securiștilor români prevedea recrutarea, cu prioritate, a unor elevi din primul an de liceu, cu rezultate bune la învățătură, care erau, ulterior, folosiți pentru „acoperirea informativă a anilor de studii” pe parcursul întregului ciclu școlar.

Recomandări

Cum a sancționat o instanță ambiguitatea expresiei „a fi sub influența”. Un polițist judecat pentru consum de droguri a fost achitat prin consultarea DEX

„Băiat sârguincios, membru UTC” 

CNSAS a desecretizat și o serie de documente care arată modul în care erau racolați minorii, la școală. Activitățile au început încă din anii ‘60 și s-au amplificat în ultimul deceniu al regimului comunist. Un referat din anul 1967, al Direcției Regionale de Securitate Crișana, cu sediul în Oradea, surprinde modul de acțiune al ofițerilor. Aceștia aveau misiunea de a recruta un elev-informator de la liceul din orașul Salonta. Aici trăia o importantă comunitate maghiară, ceea ce făcea ca obiectivele să se refere și la descoperirea unor activități cu caracter „naționalist”.

„Pentru a cunoaște elevii ce caută să execute influență negativă asupra celorlalți colegi de clasă, precum și modul în care profesorii se pregătesc la ore, dacă predau unele ore conform programei sau denaturează în mod naționalist, este necesar recrutarea unui agent care să ne informeze despre aspectele din clasă, precum și în afara școlii din rândul elevilor externi”, se precizează în documentul menționat. 

Securiștii au studiat mai mulți copii și au ajuns la concluzia că un elev din clasa a IX-a F corespunde cerințelor sistemului. Din caracterizarea făcută acestuia, rezulta că este un „băiat sârguincios, membru UTC, care nu a comis abateri de la regulile de comportare, deși îi plac ștrengăriile în oraș”. Era un elev care citea mult și era la curent cu evenimentele social-politice.

Recomandări

Reportaj în presa rusă despre situația din regiunea Kursk. Discuții între localnici evacuați: „Cum ați ieșit? Noi am mers pe jos, prin păduri” / „Toată lumea știa că Ucraina își aduce trupele”

„Candidatul este util muncii informative în cadrul clasei unde este propus. Are calități necesare, fiind un tânăr cu spirit de observație. Ne va putea informa aspectele ce ne interesează din rândul elevilor din clasa în care este, chiar și unele aspecte despre profesorii care nu se vor pregăti pentru ore. Dat fiind faptul că îi place să se plimbe prin oraș, ne va putea informa despre comportarea unor tineri care formează găști pentru a comite unele acte huliganice sau fac planuri de aventuri”, se mai precizează în referatul Secției Raionale Salonta, întocmit de căpitanul Ioan Budai.

Patriotismul, moneda de convingere

Ofițerul mai susținea că recrutarea candidatului se va face pe bază de „sentimente patriotice”. „Este un elev cinstit și silitor, fapt ce ne garantează că va accepta colaborarea și ne va informa cinstit despre aspecte ce vom solicita de la el. Recrutarea candidatului se va face în cadrul liceului, în biroul directorului, unde vom invita încă 2-3 elevi pe lângă el. Cu ceilalți elevi vom discuta aspecte din procesul de învățământ și comportarea unora la internat și în oraș, fapt pentru care vom reuși să acoperim chemarea lui pentru recrutare”, afirma reprezentantul Securității locale. În documentul declasificat se mai susține că, dacă se va stabili că elevul nu corespunde ca agent informator, discuția va fi canalizată astfel încât să creadă că subiectul era similar cu al celorlalți colegi chemați în biroul directorului.

Recomandări

EXCLUSIV | Cine sunt noul director medical și noul director de îngrijiri de la Spitalul Pantelimon

Sursa „Sanyi” de la Liceul de Filologie Oradea

Fiecare minor racolat semna un document scris prin care se „angaja” să sprijine „în secret, organizat activ și sincer organele de securitate în activitatea pe care o desfășoară pentru descoperirea și lichidarea infracțiunilor îndreptate împotriva securității statului, pentru lichidarea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii socialiste”. 

Elevii-informatori aveau dosare în care erau incluse toate notele semnate, precum și o fișă de colaborator. Fișa cuprindea datele elevului (nume, prenume, data recrutării, adresa de reședință, numele părinților, locul de muncă al acestora), dar și o „scurtă descriere a caracteristicilor psihofizice și a posibilităților de informare”.

La Liceul de Filologie-Istorie Oradea, clasa a IX-a D, în ultimii ani ai regimului, a fost racolată o elevă care a primit numele conspirativ „Sanyi”. În fișa de colaborator a acesteia se susținea că „este caracterizată ca o elevă foarte dotată, inteligentă, foarte volubilă, având un dezvoltat spirit de orientare și observații”. „Pe linia situației școlare obține numai rezultate foarte bune. A acceptat fără rezerve colaborarea cu organele noastre”, se mai afirma în documentul semnat de lt. maj. Petru Creța.

CNSAS a desecretizat una dintre notele informative semnate de „Sanyi”, în 12 mai 1988. Eleva a relatat faptul că prietena uneia dintre colegele ei de clasă, care s-a transferat la Liceul Industrial din Oradea, i-a relatat că mama acesteia „intenționează să se căsătorească cu un cetățean american”. 

„Părinții celei în cauză sunt divorțați. Tatăl ei ar fi cântăreț (nu putem preciza unde anume), iar mama ei este medic la un cabinet medical școlar din Oradea”, a mai susținut eleva în nota informativă. În adnotările trecute de ofițerul de securitate la finalului notei, completări uzuale în astfel de cazuri, se susținea că „se va verifica aspectul semnalat, identificarea mamei și eventual dacă are intenții de emigrare”. Eleva a primit și sarcini noi, respectiv să „furnizeze informații despre starea de spirit din cadrul colegilor de naționalitate maghiară” și „să poarte discuții firești cu colegii pe marginea emisiunilor prezentate de RTV maghiară”.

„În general, erau racolați elevii cu rezultate bune la învățătură, dar existau și cazuri în care primeau statutul de informator și adolescenți care se descurcau mai greu la școală și, ulterior, erau recompensați pentru serviciile oferite. În momentul în care nu mai erau utili sau exista pericolul de a se deconspira, Securitatea renunța la serviciile lor și se căutau alte surse din rândul elevilor. Fenomenul era foarte extins, iar Securitatea dorea să racoleze cât mai mulți elevi de la an la an”, spune istoricul Liviu Zgârciu, de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, cercetător acreditat la CNSAS.

Profesori pârâți c-au spus bancuri „calomniatoare”

Astfel de rețele de elevi-informatori existau în fiecare județ și erau folosite și pentru a monitoriza și activitatea profesorilor. În Alba, de exemplu, în 29 mai 1980, era emis un buletin informativ, pe baza unor note oferite de elevi, cu privire la un profesor de matematică de la Liceul de Matematică-Fizică din Sebeș. 

Acesta era acuzat că „a difuzat față de elevi, în pauzele dintre orele de curs, unele bancuri cu substrat politic de natură calomniatoare și le-a vorbit despre emisiunile postului de radio Europa Liberă, lăsând să se înțeleagă că este bine să fie ascultate”. Profesorul în cauză a fost pus „în discuția” conducerii liceului și a comitetului orășenesc al UTC. 

„Acesta și-a recunoscut faptele săvârșite, le-a regretat, dându-și seama că nu sunt compatibile cu calitatea sa de profesor și educator, angajându-se că pe viitor nu va mai comite astfel de fapte și va avea o comportare și atitudine corespunzătoare”. La fel ca majoritatea rapoartelor Securității, ce se refereau la „punerile în discuție” a unor persoane, și acest document se încheia cu formularea potrivit căreia „cei prezenți au dezaprobat faptele săvârșite”. 

Șefii direcțiilor județene de securitate realizau în fiecare an rapoarte cu privire la structura rețelei informative din școli. În Sibiu, de exemplu, în anul 1998 exista un „potențial informativ alcătuit din 390 de surse, din care 119 informatori, 201 persoane de sprijin, 13 rezidenți, 21 de gazde și 36 de persoane cu aprobare”. 

„În cursul anului 1987 au fost luate în lucru prin dosar de urmărire informativă 18 persoane și 131 în mape de verificare, din care 9 acțiuni informative și 65 elemente în mapele de verificare. Tot în acest an a fost clarificată situația a 18 elemente lucrate în dosare de urmărire informativă și 31 elemente verificate în cadrul mapei de verificare”, se susține într-un astfel de raport, din 21 martie 1988, semnat de șeful Securității Sibiu, lt. col. Constantin Măceșanu. 

„Textilista” care asculta Europa Liberă

Un alt document dezvăluie situația unor profesori din Sibiu care au avut comportamente și acțiuni contrare regimului. „În D.U.I. (dosar de urmărire informativă – n.r.) Textilista, profesoară la un liceu industrial, membră PCR, semnalată cu comentarii necorespunzătoare urmare a audierii și colportării știrilor transmise de radio Europa Liberă, s-au evidențiat grave abateri de la codul eticii și moralei socialiste comise de cadre didactice cu funcții de conducere. În baza ordinului tovarășului prim-secretar s-a trecut la destituirea imediată din funcțiile de conducere a celor vinovați și sancționarea lor pe linie de partid”, se precizează în raportul datat 11 iunie 1988, privind analiza muncii securiștilor în problema „Învățământ”. 

Într-un alt dosar de urmărire informativă, denumit „Istoricul”, agenții susțineau că „s-au pregătit condițiile de introducere a mijloacelor de ascultare T.O. (tehnică operativă – n.r.) fixe la domiciliu și efectuarea unei percheziții secrete” pentru un profesor semnalat cu comentarii necorespunzătoare și care ar fi avut legături cu disidentul Ion Rațiu, aflat la Londra. În final, erau luate angajamente pentru descoperirea, în continuare, a profesorilor și elevilor cu probleme: „Vom acționa prioritar pentru identificarea persoanelor din rândul cadrelor didactice cu intenții de rămânere ilegală în străinătate, a elevilor cu intenții de evaziune (fuga în străinătate – n.r.), a celor care audiază și colportează știrile transmise de postul de radio Europa liberă ori întrețin legături neoficiale cu cetățeni străini”.

Foștii elevi-informatori, candidați la alegeri în 2024

Cazul copiilor care erau racolați pentru a deveni informatori la Securitate au fost descoperite de cercetătorii CNSAS atunci când au început să verifice dosarele candidaților pentru alegerile parlamentare sau locale din anul 2020. Mulți dintre cei care turnau la fosta Securitate au fost aleși în diverse funcții publice și sunt, și în 2024, candidați în alegeri. Instituția a transmis în trei rânduri, în 2021 și 2022, peste 10.000 de documente identificate în arhiva proprie cu privire la activitatea desfăşurată de 244 de foşti ofiţeri de Securitate, care au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a aproape 4.000 de elevi minori. 

„Noi nu am primit nimic de la Parchetul General legat de acest dosar. Știu că anul trecut, la plecarea domnului general Pițu de la conducerea secției Parchetelor Militare, s-a referit la acest dosar într-un mod destul de sceptic. Am trimis foarte multe documente și apoi ne-am oprit pentru că nu ne permitem să lucrăm la ceva care nu are finalitate”, a declarat Germina Nagâț pentru Libertatea, cercetător științific și membru în Colegiul de Conducere al CNSAS.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Foto: arhiva CNSAS / azopan.ro

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro