- În primul episod despre nașterile la domiciliu, Libertatea a arătat cum gravidele se informează din grupuri secrete de Facebook și de la influenceri, în lipsa unor informații oficiale de la autorități, care nu comunică deloc pe această temă.
- Printre cele mai ascultate voci este cea a Dittei Depner, cu zeci de mii de urmăritori pe rețelele sociale și fondatoarea afacerii „Renașterea”.
- În acest episod, ziarul arată ce nu face statul român pentru a preveni riscurile la care se supun mamele și bebelușii când nașterea are loc acasă.
- Ministerul Sănătății și INSP nu au informații despre numărul gravidelor care au născut la domiciliu, nici planificat, nici accidental, în ciuda unui trend în continuă creștere.
- Deciziile gravidelor din România sunt parte dintr-un trend internațional. În primul an al pandemiei, de pildă, în SUA a crescut cu 19% numărul femeilor care au ales să nască acasă. Iar în Europa, numărul începuse să crească în perioada 2015-2019.
- Spre deosebire de România, în țări precum Olanda, Belgia sau în unele landuri din Germania, medicii încurajează nașterile acasă. Acolo însă, o echipă de medici așteaptă în fața casei, pregătită să intervină în caz de urgență.
În România, legea nu le împiedică pe femei să-și aducă pe lume copilul în locuința lor. În schimb, moașele și medicii nu au voie să asiste nașteri în afara spitalului.
„Pot face acest lucru doar când constituie o urgență”, spune avocata Cristina Goață, pentru Libertatea. De exemplu, dacă o femeie cere să vină o ambulanță și să o transporte la spital, iar aceasta naște înainte să ajungă la unitatea medicală. În acest caz, este o întâmplare, nu o discuție în prealabil cu specialiștii, adaugă avocata.
Unele mame aleg chiar să nască acasă, singure. Mama poate ajunge să răspundă penal, dacă ar deceda copilul la naștere? „Dacă i-a produs vătămare urmată de moartea nou-născutului, ar putea răspunde în sfera penalului. Dar dacă nu este vina mamei, nu putem da vina pe aceasta. Pentru că legea nu interzice să naști acasă”, mai spune avocata.
Autoritățile nu știu câte gravide nasc la domiciliu, în România
Ministerul Sănătății nu a desfășurat niciodată campanii de informare privind nașterile acasă. Până la momentul publicării acestui articol, Libertatea nu a primit de la minister un răspuns în legătură cu numărul nașterilor la domiciliu în România.
Institutul Național de Sănătate Publică, subordonat Ministerului Sănătății, transmite, tot la solicitarea Libertatea, că nu are informații despre numărul nașterilor la domiciliu. Nici despre cele planificate, nici despre cele accidentale.
În timp ce în România este ignorat, trendul nașterilor acasă e urmărit atent de guvernele din alte țări. Ministerul Sănătății din Olanda, de exemplu, a declarat, pentru publicația Expatica, că a încurajat întotdeauna nașterile la domiciliu pentru „a nu le medicaliza”. Dar că accesul la acest serviciu în spital e oricând posibil.
La finalul lui 2022, Centrul pentru prevenirea și controlul bolilor, agenția națională de sănătate publică a SUA, anunța cel mai ridicat procent de nașteri acasă din ultimii 30 de ani.
Motivele pentru care unele femei din România nu aleg spitalul
Pentru că sistemul public de sănătate nu le oferă destule opțiuni, spune Irina Mateescu, vicepreședinta Asociației Moașelor Independente și fostă consilieră la Ministerul Sănătății.
„Femeile vor să aibă acces la informații și să facă o alegere în cunoștință de cauză. Să aleagă nașterea naturală medicalizată, nașterea naturală nemedicalizată, dacă nu sunt complicații, sau cezariana”, adaugă aceasta.
Un raport din 2010 al Asociației Moașelor Europene plasa țara noastră pe locul al treilea, după Cipru și Italia, aproape 37% din totalul nașterilor fiind prin operație. Pentru cel mai recent raport, din 2022, care acoperă mai mulți ani, România nu a mai oferit date.
De asemenea, din informațiile pe care le are moașa Irina Mateescu, unele mame se tem să nască în spitalele de stat. Sau nu vor să fie separate de bebeluș imediat după naștere.
Moașele sunt cele care monitorizează gravidele încă din timpul sarcinii și asistă nașterea în spital împreună cu medicul. Confundată deseori cu o asistentă, moașa urmează un program de licență de profil. În prezent, se poate studia la Universitatea de Medicină Carol Davila din București și la Facultatea de Medicină a Universității Dunărea de Jos din Galați.
În comunitatea moașelor, spune Irina Mateescu, precum și a doulelor – ele oferă sprijin emoțional -, se știe că există persoane care se prezintă drept moașe, traineri sau doule și își oferă serviciile la domiciliu.
„Dar sunt și femei care nasc în locuința lor și acolo este numai tatăl copilului”, confirmă ea.
Tragedii precum moartea Alexandrei Ivanov, tânăra gravidă care a așteptat toată noaptea ajutorul medicilor în maternitatea spitalului din Botoșani, nu fac decât să contribuie la temerile gravidelor.
Pe lângă frici, femeile au și alte motive să-și aducă pe lume copiii într-un spațiu intim. Vor să trăiască pe deplin această experiență, cu toate bucuriile și durerile specifice. Pe asta mizează și influenceri ca Ditta Depner, care promovează o naștere naturală „ca pe vremuri”.
Un studiu din jurnalul BMC Pregnancy & Childbirth arată de ce unele femei din Australia s-au hotărât pentru nașterea la domiciliu după ce trecuseră printr-o cezariană când au avut primul copil. „M-am simțit ca o bucată de carne”, a spus cineva. „Am fost traumatizată mulți ani”, a povestit altă mamă. Pentru femeile din Olanda, spune o altă cercetare, nașterea acasă are legătură, între altele, cu nevoia de autonomie și de alt tip de îngrijire decât cea medicală. Iar un studiu Oxford Academic privind gravidele din Marea Britanie subliniază și alte motive pentru această alegere mai ales în pandemie: frica de spitale și restricțiile de vizită.
Explicația unei mame: „Am hotărât asta în primul rând din cauza separării de copil”
Libertatea a contactat mai multe femei care au participat la cursurile Dittei Depner, despre care ziarul a explicat în primul episod că au influențat decizia multor femei de a naște acasă. Una dintre ele a fost de acord să-și povestească experiența sub anonimat. Aceasta a născut unicul copil în 2016, acasă, alături de partener și de o moașă.
A aflat că poate face asta, în primele 5-6 luni de sarcină, „la un curs prenatal al Dittei”, spune ea. Un modul l-a făcut în Brașov, iar pe celălalt – online. A învățat, de exemplu, despre cum se dezvoltă fătul și cum se îngrijește copilul.
„Într-un capitol ne-a vorbit despre nașterea acasă în străinătate, nașterea în apă. Atunci am aflat că există bazin de naștere”. Detalii despre acest tip de bazin, ca o cadă gonflabilă, sunt și pe site-ul Dittei Depner.
S-a mai gândit puțin după curs și a luat apoi decizia să aibă experiența nașterii în propria locuință. A căutat o moașă și a comandat un bazin. „Nu sunt o mare fană a sistemului nostru de sănătate, dar nu aveam o temere (de spital, n.r.). Am hotărât asta în primul rând din cauza separării de copil”.
Cum e în alte țări europene: moașele comunică permanent cu ambulanța și spitalul
În Belgia, în unele landuri din Germania și mai ales în Olanda, medicii recomandă nașterea la domiciliu, subliniază moașa Irina Mateescu. Însă, dacă doresc să nască la spital, gravidelor li se oferă și această posibilitate.
„Acasă vin două moașe, în cazul în care mama și copilul au o complicație în același timp, să poată să salveze cele două vieți. Sunt foarte pregătite cum să intervină și cum să recunoască complicațiile. Comunică permanent cu echipa de transport și cu cea din spital. De exemplu, spun să pregătească blocul operator”. Ambulanța așteaptă de la început în fața casei.
Medic: „Am făcut demersuri către Poliție”
Mircea Onofriescu, medic primar obstetrică-ginecologie și fost manager al Maternităţii Cuza Vodă din Iaşi, avertizează că la naștere pot să apară diverse probleme. „Multe mame se informează de la femei de pe internet, care nu sunt specialiști. A naște la domiciliu reprezintă un risc deosebit”, spune acesta. Acum aproximativ cinci ani, precizează doctorul, o gravidă care a încercat să dea naștere acasă a ajuns la spital, după ce femeia care a asistat-o n-a reușit să scoată bebelușul.
„Copilul a supraviețuit, dar nu se știe cu ce sechele pe termen lung. Am făcut demersuri către Poliție să se identifice persoana care a pus în pericol viața mamei și a copilului. Dar n-am primit niciun rezultat”, povestește doctorul Onofriescu. Există și alte riscuri, la mamă, de pildă, poate să apară hemoragia postpartum, adaugă el, foarte greu de controlat.
Riscurile la care se supun mamele
În luna mai, anul acesta, o femeie din județul Neamț a murit după ce a născut acasă, asistată de o presupusă moașă găsită online. Gravida avea complicații de sănătate. Atunci, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, spunea: „O să vedem dacă putem adapta legislaţia încât să fie mai clare prevederile”.
Până la momentul publicării acestui material, Poliția Română nu a răspuns solicitării Libertatea privind numărul de sesizări primite în legătură cu persoane care asistă nașteri la domiciliu.
În România a existat o inițiativă de cercetare la nivel local, în Timișoara. Numărul femeilor care au ajuns la Spitalul Județean de Urgență Pius Brînzeu din Timișoara, după ce au născut acasă, a crescut cu aproape trei procente comparativ cu 2017, arată un studiu publicat de MedicHub, site cu informații și articole din sănătate
Dar numărul lor a rămas, totuși, scăzut. Dintre cele 5.264 de nașteri înregistrate la spitalul din Timișoara, în perioada menționată, doar 11 au avut loc acasă. Evidența lor nu include însă cazurile în care mamele nu au avut complicații și nu s-au dus la spital.
Dintre cele 11 femei care au sunat la ambulanță și au vrut să fie transferate, două au suferit o hemoragie postpartum și trei ruptură de perineu. Celelalte nu au avut complicații semnificative, se mai precizează în studiu.
„Au decedat mame în urma unor complicații majore, în special după naștere, chiar și în spitale private și de stat dotate corespunzător”, mai spune medicul Onofriescu. Iar riscurile sunt și mai ridicate unde nu există aparatura necesară.
„Să nu aștepți ca altcineva să te ajute la naștere în afară de tine”
Pe TikTok, Ditta Depner a lăsat un video cu următorul îndemn: „Sfatul meu este să nu aștepți ca altcineva să te ajute la naștere în afară de tine. (…) Cele mai triste mailuri (pe) care le primesc sunt cu femei care au zis «Lasă că mă descurc, lasă că îl cunosc pe domnul doctor»”.
Ditta Depner este activă și pe Facebook, unde are două conturi și câte 30.000 de urmăritori la fiecare.
„Pentru că NAȘTEREA este evenimentul tău și experiența copilașului tău!
NAȘTEREA: nu este evenimentul vreunui sistem medical; nu este experiența medicului sau moașei; Acești oameni care lucrează în sistem au doar privilegiul să asiste la MIRACOLUL și MAGIA nașterii. Pentru cei mai mulți dintre ei, NAȘTEREA este doar o altă zi de muncă…”, a scris aceasta pe rețeaua socială.
Contactată de ziar, Ditta Depner nu a răspuns apelurilor Libertatea. La cererea sa, întrebările i-au fost trimise pe WhatsApp, dar nu a mai revenit cu un răspuns.
Foto ilustrativ: 123rf
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
StanValentin1971 • 03.11.2023, 21:04
Ambele prezintă riscuri Acasă pot apărea complicații. In spitalele de stat poți contacta infecții. Rămâne la latitudinea fiecăruia...