ComenteazăAşa s-a întâmplat şi la expoziţia de pictură a lui Kadar Tibor, deşi artistul este originar din Cluj-Napoca, dar şi la prezentarea unui program folcloric de miercuri, dedicat Sfântului Ştefan, întemeietorul Ungariei.
Clujenii s-au mai plâns și de faptul că la târgul meşterilor populari, desfăşurat pe străduţele din zona centrală a oraşului sunt comercializate doar cărţi ungureşti, iar filmele proiectate în perioada festivalului, la Cinema Arta, nu sunt subtitrate în limba română.
Colac peste pupăză, la una dintre tarabele meşterilor populari de pe strada Potaissa se comercializează turtă dulce, cu simbolurile imperiului maghiar, harta Ungariei Mari, simbolurile secuiesc şi maghiar, la preţul de 35 de lei pe bucată.
Potrivit organizatorilor, festivalul a fost finanţat cu suma de 130.000 de lei de la Primăria Cluj, 40.000 de lei de la Consiliul Judeţean şi de la Ministerul Culturii suma de 50.000 de lei. Din Ungaria, organizatorii festivalului au primit suma de 80.000 de euro.
Organizatorii festivalului ne-au declarat că aşteaptă la această manifestare câteva zeci de mii de membri ai comunităţii maghiare din străinătate, care revin acasă cu prilejul concediilor estivale.
Dora Mircea Radu, purtător de cuvânt în relaţia cu presa română ne-a precizat că intenţia organizatorilor este de a atrage la manifestări membrii comunităţii româneşti şi că tendinţa la ediţiile viitoare va fi de traducere cât mai largă a prezentărilor în limba română. S-au făcut eforturi susţinute pentru ca la toate manifestările să fie pliante în limba română, dacă nu a fost posibilă traducerea integrală.
„La pictorul Kadar Tibor au fost pliante în limba română, iar directorul Muzeului de Artă a vorbit despre artist în limba română”, ne-a precizat Dora Mircea Radu. „Organizatorii aşteaptă în continuare prezenţa clujenilor la festival, indiferent de etnie, se fac eforturi intense pentru traducerea broşurilor în limba română”, ne-a mai spus aceasta.