Comentează1,5 milioane de copii s-au aflat la risc de sărăcie și excluziune socială în anul 2020, arată un raport recent al „Salvați Copiii”.
În anul pandemiei, rata deprivării materiale severe (lipsurilor) a crescut cu 8% pentru copiii mai mici de 6 ani, iar excluziunea socială s-a accentuat în special pentru copiii cu dizabilități, cei din zonele rurale și de etnie romă, inclusiv în ceea ce privește accesul la educație. E pentru prima dată de altfel în ultimii cinci ani când riscul sărăciei și al excluziunii sociale crește în rândul copiilor.
470.000 de euro strânși anul trecut din vânzarea brazilor făcuți de designeri
„Sunt aproape 40% dintre copii în risc de sărăcie și excluziune socială, vorbim de aproximativ 1,6 milioane de copii care sunt în situația de a nu mai merge la școală, de a nu avea acces la servicii medicale, de a nu mânca cum trebuie”, a explicat pentru Libertatea Gabriela Alexandrescu, președinta asociației „Salvați Copiii, la evenimentul de lansare a Festivalului Brazilor de Crăciun, ce a avut loc marți, 16 noiembrie, la Muzeul de Artă.
Festivalul se află deja la a 21-a ediție și are ca scop strângerea de fonduri pentru finanțarea programelor pe care în prezent „Salvați Copiii” le desfășoară pentru copiii din mediile defavorizate, precum programul Școală după Școală, Educație Remedială sau A Doua Șansă.
În cele 20 de ediții de până acum, Festivalul Brazilor a strâns peste 6 milioane de euro care au ajutat peste 112.000 de copii să aibă acces la servicii socio-educaționale. Anul trecut, după scoaterea la licitație a brazilor realizați de artiști plastici și designeri, „Salvați Copiii” a obținut în jur de 470.000 de euro.
„Îi ajutăm pe copii cu rechizite, cu tablete cu acces la internet, o masă zilnic sau cu tichete sociale atunci când nu pot frecventa școala, cu acces la kituri de igienă și medicamente sau orice alte servicii medicale au nevoie, de exemplu ochelari, stomatolog, lucruri pe care familiile modeste nu și le permit”, spune și Liliana Bibac-Moșneguțu, coordonator programe educaționale la „Salvați Copiii.
Bradul speranței și al căsuțelor colorate
Anul acesta participă la festival cu propriile lucrări 23 de artiști plastici și designeri. Sala regală de la parterul Muzeului Național de Artă din București va găzdui lucrările artiștilor până în 9 decembrie, când va avea loc licitația lor, și pot fi văzute de public în cadrul unei vizite la muzeu. Gala licitației va fi prezentată de Andreea Raicu și Mihai Morar.
Brazii înscriși sunt dintre cei mai diverși, iar autorii și-au depășit limitele de creație: de la tablouri cu struți și brazi reinterpretați, până la felicitări în mărime naturală, brazi chinetici și o rochie cu globuri.
„Brăduțul speranței este făcut cu mult drag și multă muncă și dăruire din partea copiilor care au fost foarte fericiți să picteze. Atunci când pictau căsuțele spuneau că și-ar dori să aibă și ei o astfel de căsuță colorată și curată”, spune Ștefania Mircea, coordonator de programe la asociația „Salvați Copiii”.
Ștefania Mircea a adus pentru al 16-lea an la rând pe masa festivalului un brad făcut împreună cu copiii ajutați de ONG. Anul trecut, lucrarea sa a fost cea mai licitată – 100.000 de euro.
Bradul din acest an este un panou pictat în verde, galben și albastru, decorat cu găuri și încadrat de o ramă îmbrăcată în foiță aurită. O parte dintre orificii sunt umplute cu bețișoare, pictate și ele.
Fiecare gaură din panou reprezintă copiii care trebuie să meargă la școală, iar cele care sunt acoperite reprezintă copiii care sunt deja înscriși în programele Salvați Copiii, cei care au avut parte de sprijin, explică artista.
„Deci avem de muncit pentru că trebuie să umplem toate spațiile rămase”, punctează ea.
„Struța” care anunță venirea iernii
Laura Hîncu, designer vestimentar specializat pe mătase și cașmir, a creat un brad chinetic. „Motivația este foarte simplă: suntem cu toții interconectați și în perpetuă mișcare”, spune ea.
„Pentru copii îmi doresc să aibă acces la educație și să primească de fapt ceea ce merită cu adevărat, numai lucruri bune”, este dorința de Crăciun a Laurei Hîncu.
La fel de ieșit din tipar este și tabloul lui Hamid Nicola Katrib, arhitect, pictor și designer de interior. Lucrarea sa prezintă un struț – sau o „struță”, cum o numește artistul – ca zână a zăpezii și vestitoare a iernii.
„Copiii au nevoie în general de ajutorul unui adult, indiferent dacă sunt sau nu sunt defavorizați, dar cu atât mai mult copiii care au nevoie de acces la educație”, își motivează Hamid participarea de șapte ani consecutivi la Festivalul Brazilor de Crăciun.
Speră ca tabloul său să primească „cel puțin de trei ori cât sunt cotați struții mei pe piață”.
Lipsurile alimentare, din ce în ce mai accentuate
Cu 36,3% din copii expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, România se află într-o situație mai proastă decât Kosovo ori Bosnia și Herțegovina.
Pandemia a accentuat nu doar riscul de sărăcie, ci și problema accesului la servicii medicale. În aprilie 2020, 23% dintre părinți se aflau în incapacitatea de a procura medicamente pentru copiii lor, iar 15% spuneau că nu au acces la servicii medicale pentru cei mici. O problemă o reprezintă și deprivarea alimentară, care se referă la imposibilitatea unei familii de a asigura copiilor carne sau pește măcar de două ori pe săptămână.
12% dintre familiile cu doi părinți și doi copii se aflau anul trecut în deprivare alimentară, iar în familiile cu mai mult de trei copii, procentul a urcat, de la un an la altul, de la 17 la 28.
Peste 30% dintre copiii din familiile cu un singur părinte nu-și pot permite să mănânce carne sau pește o dată la două zile.
„Asta se răsfrânge atât în sănătatea copiilor pentru că, desigur, le afectează starea de sănătate, dar și în imposibilitatea de a asigura rechizite și altele pentru școală. Deci încet-încet se îndreaptă spre abandon școlar”, explică Liliana Bibac-Moșneguțu, de la „Salvați Copiii”.
Copiii care se schimbă peste noapte
Reprezentanții asociației spun că cei mici, deși vin de medii defavorizate și familiile cu venituri modeste, au capacitatea de a recupera pe plan educațional și au o uriașă voință de a învăța și de a merge la școală.
„Se schimbă foarte repede și în foarte bine. Copiii care vin timizi, neîncrezători, nesiguri pe ei se dezvoltă, înfloresc, învață repede, le place să vină la școală”, spune Bibac.
Sunt însă și situații în care părinții copiilor privesc cu oarecare reticență ajutorul pe care-l oferă „Salvați Copiii”. „Ne-au asimilat de multe ori cu Protecția Copilului și se temeau că vom veni să le luăm copiii”, explică Liliana Bibac.
„Părinții de multe ori sunt surprinși – și e trist lucrul ăsta – că și copilul lor este bun, învață, știe poezii, învață să scrie, știe să facă probleme de matematică”, spune și președinta asociației, Gabriela Alexandrescu.
Inițial, nu au prea multă încredere în ei. Spun că „da, al meu nu știu dacă e bun de școală”, dar în timp devin ei mândri de copiii lor, simt și ei că copiii lor au o valoare egală cu a altor copii.
Gabriela Alexandrescu, președinta „Salvați Copiii”: