„Festivalul gainilor”

Locuitorii micutului oras Breaza au o stima deosebita pentru gaini. Ele nu sunt doar pasari bune de pus la rotisor, ci adevarate simboluri, cu care participa, in prima vineri de dupa sarbatoarea arhanghelilor Mihail si Gavril, la ceea ce ei au numit „Festivalul gainilor”.
Daca satenii unui catun de langa Cluj divinizeaza magarii, despre locuitorii din Breaza se poate spune ca se comporta in acelasi fel cu gainile. Dar nu cu orice fel de gaini, ci doar cu cele din rase pure, selectate dupa zeci de ani de munca.
Pe langa „targul gainilor” si concursul „cel mai reusit exemplar tanar”, manifestari ce au loc primavara si vara, brezenii se distreaza, poate cel mai bine, la „Festivalului gainilor”. La manifestare exista o regula ce nu se incalca niciodata: nu se consuma carne de pasare.
Ca sa-si apere interesele mai bine, crescatorii din localitate sunt reuniti intr-o asociatie. Presedintele filialei Crescatorilor de Pasari de Rasa (telefon 044.340.891), prof. Constantin Nita, „creierul” festivalului, ne-a spus: „Eu pot spune ca m-am nascut intre gaini, iar pasiunea mi-a intrat sub piele fara sa stiu. Avem si gaini obisnuite, nu doar pentru frumusete. Dar noi pur si simplu nu putem sa ucidem gaini. Obisnuim sa ne vizitam unii altora pasarile si intram in curtile crescatorilor ca la noi acasa”, ne-a marturisit Nita, un barbos plin de viata.
In Breaza sunt aproximativ o mie de gaini de rasa, in 28 de varietati, iar evidenta lor este tinuta pe calculator. Printre cele mai apreciate varietati se numara Brahma Herminat deschis, Cochinchina negru pitic, Plymouth Rock Barat, Orpington albastru si cocosii de Kraienkoppe.
Festivalul a fost organizat anul acesta cu mult fast. Pe parcursul intregii saptamani ce a trecut, crescatorii din asociatie s-au organizat asa cum au invatat din batrani.
Mai intai au indeplinit ritualul de imbaiere, ce are o regula simpla: se aduna cativa crescatori ce trec din curte in curte pentru a coafa gainile, impreuna cu proprietarul acestora. Inainte de a fi prinse, bipedele sunt alergate prin gradina ca sa fie putin obosite si sa nu se mai poata zbate cand sunt tinute la cosmetizare. Apoi sunt puse intr-un lighean cu apa calduta, iar cu o perie, un burete si sampon le sunt spalate penele. Pentru penajul de pe cap e folosita o periuta de dinti, penele din aceasta zona fiind mai sensibile. Cu aceeasi ustensila este indepartata mizeria de pe creasta si cioc. Dupa ce sunt curatate si picioarele, ghearele sunt pilite atent. Urmeaza hidratarea pielii de pe picioare, creasta si barbita, cu crema grasa, operatiunea fiind obligatorie pentru a da gainii un aspect sanatos si ingrijit.
Dupa ce toaletarea s-a incheiat, crescatorii se intrec, in proba „cea mai rapida gaina”, intr-o cursa cu obstacole. Cate doi crescatori isi alearga favoritele printr-o curte, iar gaina care sare cel mai repede peste o bara situata la 25 centimetri inaltime e declarata castigatoare. Nu e deloc o treaba simpla deoarece gainile au tendinta de a evita obstacolele, iar cand acestea exista, sa treaca pe sub ele. Dupa aproape doua ore de alergari, castigatoare a fost declarata gaina Printesa, din rasa Brahma, apartinand chiar lui Constantin Nita, iar la cocosi, John, proprietar fiind Mihai Daniel. Si la intrecerea de frumusete, tot cele doua pasari au luat laurii.
Tonul festivalului a fost dat de „baia de toamna”.
Ideea organizarii unui festival le-a venit crescatorilor in urma cu cativa ani. Ei urmau de zeci de ani un adevarat ritual de pregatire a pasarilor pentru anotimpul rece, numit „baia de toamna”. Cu aceasta ocazie, pasarile sunt deparazitate si spalate. Totul se termina cu un concurs de alergare si cu unul de frumusete. Dupa ce i-au facut putina publicitate si au aparut si cativa sponsori, obiceiul arhaic a ajuns la rangul de festival.
Nita spune ca, pentru reusita menifestarii, oamenii se pregatesc tot anul. Crescatorii isi aleg gaina sau cocosul cu care vor participa la sarbatoarea de anul viitor si o ingrijesc ca pe ochii din cap, sa nu se imbolnavesca sau, Doamne fereste, sa dispara. Pentru a face din gaini adevarate „fotomodele”, din nici o gospodarie nu lipsesc uscatoare de par, perii, sampon lichid, burete, periute de dinti, pile si creme hidratante grase, cu care gainile sunt „tratate” ore in sir.
Nita ne-a mai declarat: „E foarte normal sa iubim gainile. Sunt frumoase si destepte, iar unele gaini au o linie genetica veche de 2.000 de ani. Aici este o adevarata banca de gene, materie prima in obtinerea pasarilor de valoare economica directionata. Fara o diversitate a raselor nu poate exista oul si carnea de pasare de consum”.
Cea mai buna reteta: saramura din pulpe de pui.
Chiar daca unii crescatori se abtin de la consumul de carne de pasare, si mai multi se declara specialisti in prepararea pasarilor. Cea mai renumita reteta din carne de pasare in bucatariile din Breaza este saramura din pulpe de pui. Pentru a o prepara, se pun la gratar pulpele. Dupa ce sunt bine patrunse la foc domol, se arunca intr-un vas cu apa sarata, calduta. Se adauga ardei copti, rosii coapte tocate marunt si ardei iute. Se lasa o jumatate de ora in aceasta compozitie dupa care pulpele se consuma cu mamaliguta.

Urmărește-ne pe Google News