Fetiţa ascunsă în canapea a fost ucisă pentru bijuteriile pe care criminalul le-a furat şi le-a amanetat, ca să joace la pariuri

După ce părinţii s-au despărţit, Ana Maria a rămas la tatăl ei şi a fost crescută de el, într-o casă din sectorul 5 al Capitalei. Mama fetiţei, Monica Iftimovici, era mai mult plecată prin străinătate, unde muncea alături de concubinul ei, Ilie Şerbuc. 

De fiecare dată când mama se întorcea în ţară, Ana Maria mergea să stea cu ea. „Își dorea să aibă și ea mamă, să fie ca toți colegii ei”, declara tatăl fetiţei, pentru Libertatea.

La începutul lui aprilie, anul trecut, înainte de Paşte, „a sunat-o maică-sa, că a venit în țară. O suna direct pe ea”, spune tatăl. „Telefonul fetei era scăpat pe jos şi nu mai ținea bateria. Maică-sa i-a promis că-i ia unul nou, şi fetița s-a dus. Ar fi trebuit să stea o săptămână, două, până după Paște”. 

La câteva zile după ce a plecat de acasă, Ana Maria a fost ucisă în apartamentul în care mama şi concubinul ei locuiau cu chirie. Din declaraţiile martorilor, din datele de pe telefoane şi din imaginile de pe camerele video, anchetatorii au refăcut filmul ultimei zile din viaţa fetiţei. 

Cu o zi înainte de crimă, i-a amanetat inelul 

În dimineaţa de 10 aprilie anul trecut, Monica Iftimovici a mers ca s-o ajute pe mama ei, care făcea curat într-un bloc, iar Ana Maria a rămas în apartamentul de pe Aleea Gorneşti împreună cu Ilie Şerbuc. 

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

În jurul prânzului, cei doi apar pe camerele de supraveghere video ale unei case de amanet aflată în apropiere. Intră înăuntru, dar pentru că acolo era deja un alt client, ies și așteaptă la rând. Șerbuc „are un comportament agitat”, notează anchetatorii care au vizionat imaginile, „se mișcă de pe un picior pe altul, iar fetița pare supărată”. 

La un moment dat, Șerbuc o îmbrățișează pe Ana Maria și o sărută pe obraz, iar ea pare deranjată de gest, căci se îndepărtează de el și se întoarce cu spatele. 

Cei doi intră apoi în casa de amanet, iar Șerbuc îi dă angajatului de acolo buletinul şi o bijuterie din aur. Era inelul fetiţei. Primește 250 de lei pe el, iar la ieșire, îi dă banii Anei Maria.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Cum făcea rost de bani, pentru jocurile de noroc

„A păcălit-o de mai multe ori pe fată, să-i dea bijuterii, ca să le amaneteze și să facă rost de bani. O parte din bani îi dădea fetei sau îi cumpăra diferite chestii, iar restul îi păstra el. Niciodată nu se ducea să recupereze bunurile de la amanet”, le-a declarat anchetatorilor Monica Iftimovici.

Ea spune că Ilie Şerbuc „era dependent de jocurile de noroc, iar atunci când rămânea fără bani, devenea foarte nervos. A amanetat şi bijuteriile mele şi, mai de mult, a furat şi de la sora lui bijuterii, ca să facă rost de bani pentru jocuri de noroc”.

Şerbuc lucra în domeniul amenajărilor interioare, iar concubina lui a mărturisit că, de multe ori, el înșela oamenii: le lua arvuna şi nu le mai muncea nimic. Tot pentru jocurile de noroc, „în urmă cu mai mulți ani, când locuiam tot cu chirie, el a vândut mașina de spălat de acolo, deși era a proprietarului”, spune Monica Iftimovici.

Dar mama lui Ilie Şerbuc a declarat la Parchet că, din ce ştie ea, şi fiul ei, dar şi Monica Iftimovici „aveau probleme cu jocurile de noroc și ar fi făcut orice, ca să facă rost de bani”.

Dependenţa de jocuri „e un fel de cocaină digitală”

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru și fost director medical al Institutului de Psihiatrie Socola, spune că „dependența de jocuri de noroc este la fel de periculoasă precum cea de alcool sau de droguri”. 

„E un fel de cocaină digitală”, explică medicul, „şi, ca la orice dependență, problema principală e cea a pierderii controlului. Totul pornește ca o distracție sau ca o relaxare, apoi se repetă din ce în ce mai des, se intră în zona de compulsivitate. Nu mai ai libertatea să decizi cât să joci, ce sume, ce jocuri, că intri într-un vortex al dorinței compulsive, intri în logica nevoii de a juca”.

În România, nu există date oficiale despre numărul dependenților de jocuri de noroc. Ultima estimare, din 2016, publicată într-un studiu comandat chiar de industria jocurilor de noroc spune că 15% dintre români „au jucat un joc de noroc sau au pariat măcar o dată în ultimul an”, însă doar vreo 98.000 dintre ei „erau „predispuşi la potenţiale probleme de joc”. 

„Sunt sute de mii de dependenți. E o problemă uriașă, ignorată complet de statul român”, avertizează Eugen Hriscu, psihiatru și psihoterapeut specializat în tratarea adicțiilor.

Mai avea zece minute de mers, până acasă 

În ziua în care i-a amanetat inelul, Şerbuc a dus-o apoi pe Ana Maria la un McDonalds. La întoarcere, s-au întâlnit pe drum cu Monica Iftimovici, care venea de la mama ei. „Am rămas acasă până seara”, spune ea. „Ana Maria stabilise cu Ilie să-i cumpere un telefon, urmând ca a doua zi, după ce-i ia telefonul, ea să plece înapoi, la tatăl ei”. 

Şi prietenii fetiţei, audiaţi în anchetă, spun că Ana Maria îi anunţase că „mai rămâne puţin la mama ei, pentru a primi un cadou” şi că se întoarce acasă pe 11 aprilie. 

În acea zi, ea, mama ei şi Ilie Şerbuc s-au trezit dis-de-dimineaţă, iar în jurul orei 6.00, au plecat spre staţia de autobuz. Ana Maria avea cu ea o sacoșă din rafie, cu hainele cu care venise. Au urcat cu toţii în autobuzul 220. 

Şerbuc și fetița, spune Monica Iftimovici, s-au dat jos la Piața Ferentari, iar ea a mers mai departe, spre mama ei. De unde coborâseră şi până acasă la Ana Maria mai erau câteva sute de metri. Dar, cumva, bărbatul a convins-o pe fetiţa de 12 ani să nu meargă mai departe şi să se întoarcă, cu el, în apartament. 

La ora 6.49, cartela de telefon a Anei Maria e localizată, pentru ultima oară, pe drumul de întoarcere spre Aleea Gorneşti. 

Câteva secunde mai târziu, în telefonul fetiţei e introdusă cartela lui Șerbuc care, la ora 7.00, ajunge în apartamentul închiriat. Conform datelor de trafic de la serviciile de telefonie, el rămâne acolo până la ora 11.16. În acest interval de timp, spun anchetatorii, bărbatul a ucis-o pe fetiţă, strangulând-o cu un şiret.

Imediat după crimă, a intrat pe un site de pariuri

La ora 11.12, Monica Iftimovici l-a sunat pe concubinul ei și a vorbit cu el 27 de secunde, potrivit listingului telefonului. „Mi-a zis că nu a primit toți banii pe care urma să-i încaseze, pe o lucrare, și că s-a certat cu Ana, pentru că nu i-a luat telefon”, a declarat femeia, în anchetă. 

După ce a ucis-o pe Ana Maria, Șerbuc i-a furat bijuteriile de aur: un inel şi un lănțișor cu un pandantiv, în formă de monedă. Apoi, a băgat trupul fetiţei în doi saci menajeri şi l-a ascuns în lada canapelei extensibile pe care dormeau el şi concubina lui.  

La ora 11.23, potrivit imaginilor de pe camerele de supraveghere, Şerbuc a intrat în casa de amanet, a vândut bijuteriile şi a primit pe ele 800 de lei.

După două ore, el s-a dus şi a luat-o pe concubina lui din staţia de autobuz de lângă casă. „Mi-a arătat 400 de lei”, spune femeia, „şi mi-a zis că n-a luat toți banii pe lucrare, că a primit doar 800, iar 400 i-a dat Anei, înainte să plece la tatăl ei”.

Monica Iftimovici povesteşte că, atunci când au ajuns în apartament, el „era foarte agitat și spunea că «Ana nu mai vine la noi, pentru că nu i-am luat telefon». Am găsit canapeaua tot extinsă, cum o lăsaserăm înainte de plecare, dar în casă se simțea miros de curățenie”.

Femeia spune că a găsit într-un dulap sacoșa de rafie pe care Ana o luase cu ea dimineața, când au plecat de acasă. „L-am întrebat pe Ilie ce caută sacoșa acolo, şi el mi-a zis că Ana s-a întors cu el la apartament, după care ea a plecat să-și facă unghiile”, spune mama fetiţei.

După ce au ajuns în apartament, la ora 13.54, Șerbuc a intrat, cu banii de la amanet, pe un site de pariuri. Conform datelor furnizate în anchetă de firma respectivă, el avea un cont deschis acolo şi juca de patru ani. 

Cum s-a exclus ipoteza că mama a fost implicată în crimă

În ziua în care a ucis-o pe fetiţă, Șerbuc a început să caute anunțuri cu oferte de muncă în străinătate. A găsit în Spania, iar pe 13 aprilie, el şi concubina lui și-au făcut bagajele în grabă și au plecat din ţară.

Monica Iftimovici nu s-a întrebat de ce fetiţa ei, care plecase „să-și facă unghiile”, nu s-a mai întors niciodată după sacoşa cu haine. La o săptămână după crimă, pe 17 aprilie, Iftimovici i-a trimis mamei ei un mesaj din Spania, în care îi spunea: „Vineri venim toți acasă. Ana are telefonul stricat”.

Anchetatorii au exclus însă orice implicare a femeii în comiterea crimei, pentru că  ADN-u ei nu a fost găsit pe saci, pe șireturile cu care ei au fost legaţi saci și nici pe cadavru. În plus, în dimineaţa în care a fost comisă crima, telefonul femeii nu a fost localizat în zona apartamentului devenit loc al faptei. 

Mai mult, la aproape 3 luni de la comiterea crimei, Şerbuc, care ajunsese în Olanda, îi trimitea concubinei lui mesaje în care îi spunea că a făcut „ceva ce nu mai poate schimba”, că nu poate să-i spună ce, dar că „este foarte grav” și că o să-l aresteze poliția, iar el și-a „asigurat ani buni de închisoare”.

Tribunalul: Un om cu „sânge rece”, de o „periculozitate deosebită”

Arestat pe 10 iunie, anul trecut, în Olanda, Şerbuc a fost acuzat de omor calificat şi de tâlhărie. Pe 3 aprilie anul acesta, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la 26 de ani de închisoare.

„Cu sânge rece, inculpatul a amanetat bijuteriile sustrase de la victimă, urmărind ca, cu banii obţinuţi, să-și satisfacă dependenţa de jocuri de noroc”, subliniază judecătorul, în motivarea hotărârii de condamnare. 

Magistratul mai spune că Şerbuc a recunoscut că a vândut acea mașină de spălat din apartamentul închiriat, dar şi că, „cel mai probabil, tot ca urmare a dependenţei de jocurile de noroc”, el făcuse datorii la cămătari şi pierduse şi un apartament din Jilava. 

Instanţa aminteşte, în hotărârea de condamnare, şi de declaraţia fostei concubine a lui Şerbuc care, la proces, a spus că bărbatul juca la pariuri şi că era violent atât cu ea, cât și cu copilul lor, pe care-l lovea cu furtunul în cap.

Caracterul impulsiv, violent, peste care se suprapune dependenţa de jocurile de noroc denotă o periculozitate deosebită a inculpatului.

Motivarea Hotărârii Tribunalului Bucureşti:

Decizia de condamnare a lui Ilie Şerbuc nu e definitivă. Ea a fost atacată de inculpat, dar şi de procurori, iar verdictul final va fi dat de Curtea de Apel Bucureşti.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro