«Am fost sfătuit să renunţ la greva foamei»
Ei bine, după ce că sunt puţini, şi aceşti bani sunt furaţi de sub nasul cercetătorilor!… Acesta este unul din motivele pentru care Radu Minea pichetează Ministerul Educaţiei şi Cercetării din data de 1 iulie, cu unele intermitenţe – cât timp a fost în spital, iar ministrul, în vacanţă. Radu Minea are maşina, care este învelită în steaguri tricolore, parcată peste drum de minister.
“Vă invit în noul meu birou!”, spune omul. La începutul lunii iulie a stat 10 zile în greva foamei. “Am fost sfătuit de colegi să renunţ la greva foamei, că au nevoie de mine viu”. După ce a ieşit din spital, s-a refăcut, a aşteptat să revină ministrul Sorin Cîmpeanu la minister şi a reluat pichetarea, miercuri. De ce?
Din aceşti bani este hrănită clientela politică
Din cele 0,17% din PIB alocate anual cercetării, cercetătorii nu primesc aproape nimic. Institutele Naţionale de Cercetare trăiesc din ceea ce câştigă din contractele pe care le achiziţionează singure, susţine Radu Minea.
“Banii de la bugetul de stat sunt daţi pe cotizaţii internaţionale, indemnizaţii de academicieni şi mafiei ştiinţifice din cercetare. Cotizaţiile internaţionale înseamnă participarea noastră la CERN, de pildă, care nu aduce nimic ţării, dar pentru care noi trebuie să plătim taxă anuală. Indemnizaţiile de academicieni se referă la banii pe care îi iau Academiile înfiinţate pe Hotărâri de Guvern – Academia Română este altceva, are bugetul ei separat – pentru a hrăni clientela politică. Dacă vrei să obţii bani de cercetare de la stat trebuie să laşi taxă de protecţie de 20% din sumă acestor aşa-zise academii. Mafia ştiinţifică este cea instalată în ultimii 20 de ani la conducerea majorităţii institutelor naţionale de cercetare şi care câştigă bani prin distrugerea cercetării româneşti. De aceea, cerem ministerului eliminarea mafiei din structurile Institutelor Naţionale de Cercetare din ţară”, a adăugat Radu Minea.
Există soluţii: «Cheia succesului o are conducerea instituţiei»
“Cele mai mari greutăţi prin care am trecut au fost în anii 2008-2010. Ne luam salariile diminuate sau nu le luam deloc. E greu de imaginat cum poţi rezista 6-7 luni fără să-ţi iei salariul. Acea perioadă i-a afectat grav pe cercetători, lăsând urme adânci în psihicul lor”, ne-a povestit şi dr. ing. George Poteraş, cercetător ştiinţific I în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti. Potrivit acestuia, soluţii ar exista, iar acestea înseamnă manageri buni.
“Când la conducerea instituţiei noastre a venit un cercetător care s-a arătat a fi şi un foarte bun manager, institutul a devenit mai puternic şi mai competitiv. Am 30 de ani de cercetare şi acum mi-am dat seama cât de importantă e conducerea acestui tip de afacere – căci noi trăim din ce producem! Cheia succesului o are conducerea instituţiei”, ne-a mai spus dr. ing. Poteraş.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro