• Explicațiile purtătorului de cuvânt al BOR apar în contextul în care marți, DNA a anunțat că arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență. Dosarul a apărut după ce publicația Recorder a publicat pe 21 noiembrie o investigație în care un om de afaceri îi propune lui ÎPS Teodosie să aducă la arhiepiscopie 800.000 de lei în schimbul unui comision de 20% pentru el. În filmarea difuzată de publicație, Teodosie pare că acceptă afacerea și spune că „e mană cerească pentru noi”.
  • În aceeași investigație a jurnalistului Alex Nedea, preotul ortodox Petrică Leașcu îi filmează cu camera ascunsă pe protopopul Ioan Bârgăoanu și pe Înaltpreasfințitul Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului, în încercarea de a obține o parohie fără a da examen. În discuții se vorbește de suma de 20.000 de euro, dintre care 5.000 de euro urmau să ajungă la protopop, iar ceilalți, sub formă de donație, către Înaltpreasfințitul.

Cancelaria Sfântului Sinod a transmis, sâmbătă, un comunicat în care enumeră măsurile canonice împotriva corupţiei aplicabile în Biserica Ortodoxă Română. Contactat de Libertatea, purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, spune că „aceste reguli sunt cunoscute de clericii ortodocși, dar în recentul context apărut, care i-a avut în prim și negativ plan pe unii reprezentanți ai Bisericii, s-a considerat necesară reamintirea lor publică.” 

„Simonia, adică tranzacționarea harului preoției sau a unei parohii, este extrem de gravă și contrazice total reala viziune creștină”, a adăugat Bănescu. 

Vasile Bănescu / Hepta

„Recentul context apărut” amintit de purtătorul de cuvânt este seria de reportaje Recorder care scoate la iveală corupția din interiorul BOR. De exemplu, în partea a doua a investigației „Corupție în numele Domnului 2: Spagă pentru parohie”, Recorder dezvăluie, publicând înregistrări cu camera ascunsă, cum se tranzacționează parohiile ortodoxe pe șpăgi de zeci de mii de euro care ajung la cel mai înalt nivel.

Dacă vreun episcop, preot sau diacon ar dobândi această demnitate prin bani, să se caterisească el şi acela care l-a hirotonit şi să fie scos cu desăvârşire şi de la comuniune.

Comunicatul transmis de Sfântul Sinod: 

Cum definește Sfântul Sinod corupția: „Simonia (corupţia) este fapta prin care, în schimbul unor valori (bani, bunuri sau avantaje), ori prin prietenie, nepotism, influenţe sau presiuni politice şi de orice natură, se obţine o hirotonie, eparhie, parohie, funcţie, distincţie sau avansare clericală, precum şi admiterea, notarea, absolvirea sau promovarea în învăţământul teologic preuniversitar, universitar şi postuniversitar.”

Care sunt, pe scurt, sancțiunile în cazul corupției în rândul Bisericii:

„Simonia (corupția) se sancționează astfel:

  • în cazul clericilor, cu destituirea din slujirea clericală sau caterisirea, în funcție de gravitatea faptei (art. 5 alin. 1 lit. a);
  • în cazul mirenilor, prin retragerea binecuvântării (aprobării scrise) chiriarhale de a desfășura o anumită activitate în Biserică.
  • în cazul monahilor, cu excluderea din monahism și interdicția de a purta haina monahală”, a explicat Vasile Bănescu.

Despre donații, purtătorul de cuvânt al BOR a subliniat că „orice donație oferită Bisericii trebuie contabilizată”. 

Deci donatorului trebuie să i se ofere o chitanță, așa cum riguros se face aici la București cu orice donație, oricât de mică, făcută, de exemplu, pentru Catedrala Națională. Patriarhia trebuie să fie pentru toți ierarhii și clericii din țară modelul absolut de rigoare și corectitudine. Pentru că instituția Patriarhiei este exemplară (și) în acest sens.  

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al BOR:

Întrebat dacă poate oferi exemple concrete când au fost aplicate aceste măsuri și dacă există statistici în acest sens, Vasile Bănescu a răspuns: „Aceste măsuri se aplică intern și în cazuri evidente de delapidare. Da, au fost aplicate, fără să vă pot oferi nume”. 

„Există destul de multe cazuri de caterisire, pentru varii motive, acumulate în timp. Nu am acces la asemenea statistici negre, ele se găsesc la nivelul fiecărei eparhii în parte”, a completat Bănescu. 

Efectele investigației Recorder

De asemenea, Vasile Bănescu a declarat, întrebat de Libertatea, că nu știe dacă instanțele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române s-au autosesizat în urma investigației Recorder. „Dar comunicatul Cancelariei sinodale este un clar și bun semnal. Inclusiv autoritățile laice cu responsabilități pe tema corupției o pot face”, a mai spus purtătorul de cuvânt. 

Care sunt pârghiile prin care la instanțele bisericești pot ajunge astfel de cazuri de corupție? 

„Forul bisericesc de judecată al cazurilor de indisciplină și corupție se numește consistoriu”, explică Vasile Bănescu. „El există la nivelul fiecărei eparhii. Inclusiv la nivel sinodal. Acolo ajung cazurile complicate anchetate inițial local”.

În plus, întrebat dacă, în ultimele trei decenii, studenții la teologie au fost îndrumați în sensul respectării măsurilor privind corupția, purtătorul de cuvânt al BOR a răspuns cu convingere: „Da, întrucât una dintre materiile studiate de studenții teologi este Dreptul bisericesc”.

foto: Inquam Photos

Urmărește-ne pe Google News