Descoperirea unei companii care folosește sateliți: în fiecare oraș mare din România există zone care se scufundă în fiecare an

Compania Terrasigna a realizat o hartă care arată cât de mari sunt variațiile de înălțime ale terenurilor din România, pe baza informațiilor culese cu ajutorul sateliților, pe o perioadă de cinci ani.

Firma spune că măsurătorile au precizie milimetrică și că astfel, prin prelucrarea a peste 1.500 de imagini radar culese de satelitul european Sentinel-1, între 2015 și 2019, s-a putut determina care sunt zonele stabile, dar și cele instabile, de pe teritoriul țării. 

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

În ce privește aglomerațiile urbane, pe harta realizată de compania românească se remarcă diferite zone care au o scufundare accentuată.

În București, specialiștii au identificat areale în zona centrală unde există o scufundare continuă de până la un centimetru pe an. Într-un material remis presei, aceștia au specificat că ar fi vorba despre clădiri din apropierea râului Dâmbovița, care au fost construite pe un teren moale, care a fost stabilizat insuficient.

Aceleași zone sunt astăzi sub urmărire pentru riscuri seismice.

Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în Capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure.

Florin Șerban, directorul general Terrasigna:

În cazul orașului Cluj-Napoca, conform hărții din studiul companiei, cartierul Bună-ziua, care este cunoscut, spun reprezentanții Terrasigna, pentru o expansiune imobiliară foarte rapidă, fiind dezvoltate mai multe cartiere rezidențiale, suferă de o scufundare / tasare de până la 12 milimetri pe an.

Recomandări

Ce înseamnă Trump pentru alegerile din România? Că AUR nu mai e așa de rău?

Zonele din preajma străzii Republicii marchează o scufundare de 6-8 milimetri pe an.

Iașiul stă mai bine decât Bucureștiul și Clujul

Specialiștii au realizat o analiză amplă și la nivelul orașului Iași, unde au constatat că există în mare o infrastructură stabilă, dar că sunt unele zone care marchează scufundări constante de 3-5 milimetri, respectiv 7-10 milimetri, zone relativ centrale.

Și în zona Mănăstirii Hlincea, din preajma orașului, s-ar remarcat o scufundare de până la 10 milimetri pe an.

”Teledetecția confirmă instabilitatea cartierului Țicău, ce înregistrează valori ale deplasării de 5-7 mm/an. De asemenea, se remarcă valori deosebite în sudul Grădinii Botanice, ce se scufundă cu până la 12 mm/an”, a precizat Florin Șerban, directorul companiei.

Sateliții folosiți de Terrasigna pentru a realiza aceste măsurători se află la o altitudine de 600 de kilometri, trec o dată la șase zile peste aceeași zonă de 150 de kilometri pe 250 de kilometri și capturează imagini ale arealului respectiv, acoperind întreaga Europă.

Tehnica pe baza căreia se obțin constatări și măsurători cu privire la deplasarea terenului se numește Persistent Scatterer Interferometry (PSI) și compania românească este una dintre puținele autorizate din întreaga Europă să folosească sateliții Agenției Spațiale Europene în aceste scopuri.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Cum se fac măsurătorile

”Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor.

Terrasigna a realizat măsurători pe o suprafață de circa 250.000 de kilometri pătrați, toată România, o parte din Bulgaria, cât și din Moldova și Ucraina.

Au fost analizate peste 21 de milioane de măsurători pentru a realiza hărțile de deplasare a terenului, hărți ce au rezoluția de 10×10 metri, adică un punct colorat care marchează o scufundare / tasare sau o ridicare a terenului marchează o suprafață de 100 de metri pătrați.

Compania a publicat și o colecție de hărți amănunțite cu toate orașele din România cu populația mai mare de 100.000 de locuitori, ce poate fi descărcată gratuit.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro