Organizatii guvernamentale si neguvernamentale duc o lupta zilnica si planificata pentru a-i convinge pe oameni cat de daunator este fumatul. Printre armele lor se numara si site-urile de Internet. Realizate impecabil din punct de vedere tehnic, aceste pagini contin informatii si teste-evaluare de un nivel profesional de invidiat.
Site-ul elvetian www.stop-tabac.ch este o argumentatie cu pretentii (justificate) de exhaustivitate si un mod de a pune problemele caruia e greu sa ii gasesti cusur. Aici ti se spune ceea ce vrei sa auzi: care iti este gradul de dependenta, cum sa te lasi de fumat si cum sa ramai nefumator.
Vizitata din 1 februarie 1999 de 23.259 persoane, pagina debuteaza cu un cadru de intampinare care te captiveaza din primul moment cu doua chestionare, unul destinat fumatorilor care vor sa-si invinga dependenta, iar altul celor care s-au lasat de fumat si vor sa ramana nefumatori.
In primul caz, este vorba de peste o suta de intrebari, impartite, in vederea descifrarii ulterioare, in cateva module. Interesul este centrat asupra numarului de tigari fumate zilnic, aprecierii gradului de dependenta de tutun, frustrarii resimtite in absenta pachetului salvator, sentimentului provocat de restrictie – loc in care nu se fumeaza, prezenta nefumatorilor – importantei gestului de a aprinde o tigara, deranjului tolerat pentru procurarea tutunului, nerenuntarii nici in conditii de boala etc. Dorinta de a te lasa de fumat este cuantificata, neasteptat, in bani, la fel cum este „evaluata” si prima tigara dupa o zi intreaga de abstinenta: „Cat ai plati pentru prima tigara dupa o zi in care nu au fumat?”.
In medie, participantii la test au prezentat un nivel de dependenta de 71, la care este recomandata folosirea substitutelor de nicotina in cazul celor ce vor sa renunte la tigara (plasturi, guma speciala etc), majoritatea celor testati avand nevoie de 64 de zile pentru a scapa intr-o prima etapa de dependenta.
Cel de-al doilea chestionar este in atentia celor care s-au lasat de fumat si au nevoie de curaj pentru a-si mentine decizia. Participantii trebuie sa raspunda la intrebari privitoare la numarul de tigari avute la activ, motivatia personala, obsesia pentru gestul fumatului, sentimentele pe care le-au incercat renuntand, pragul cel mai greu de depasit, temerile si experientele prin care au trecut de cand nu au mai fumat, schimbarile de personalitate, modificarile de program zilnic. Celor care au efectuat testul li se solicita sa revina la el peste doua luni, pentru compararea celor doua serii de rezultate si realizarea unui grafic de evolutie.
Ca o recompensa pentru dovezile de sinceritate de pe parcursul testului, se prezinta in continuare beneficiile renuntarii la fumat, printr-o modalitate inedita, dar foarte eficienta. Fumatorul afla de aici ca, din momentul in care nu a mai pus tigara in gura, in 8 ore oxigenarea sangelui revine la normal si incep sa se diminueze riscurile de infarct miocardic, in 24 de ore monoxidul de carbon este eliminat din corp, in 48 de ore nicotina nu mai este detectabila in sange, intr-o saptamana simtul gustului si mirosului se amelioreaza, in 3-9 saptamani dispar problemele de respiratie, intr-un an se reduce la jumatate riscul bolilor de inima, in zece ani acelasi lucru se intampla si cu posibilitatea de a face cancer la plamani, iar in 15 ani probabilitatea de infarct o egaleaza pe cea la care e supus un nefumator convins.
Continuarea este una menita sa inspaimante, dar nu cade in penibil, pentru ca este interesanta: fumatorii pierd 11 minute din viata pentru fiecare tigara, ceea ce inseamna 5,4 ore zilnic si 168 de zile anual.
Intrarea in ceea ce realizatorii site-ului numesc „program” se face abia acum. Mai intai cu o sectiune despre primii pasi pe calea renuntarii la tigari. Se reduce numarul de tigarete, se evita situatiile in care iti place cel mai mult sa fumezi, notand progresele zilnice intr-un „Jurnal al fumatorului” sub motto-ul „Sunt decis sa ma las de fumat”. In paralel se desfasoara un adevarat antrenament, care include eliminarea incetul cu incetul a tigarii de dupa masa, apoi a celei de la cafea si testarea substitutelor de nicotina: plasturi, guma speciala. Se insista asupra faptului ca renuntarea la fumat nu este numai un act de vointa, ci presupune si o intreaga strategie. Care presupune sa bei cat mai multa apa, sa consumi fructe sau guma fara zahar, sa iesi din camera cand cineva aprinde tigara, sa respiri profund si incet cand simti ca iti pleaca mana spre buzunar, sa iti repeti: „Mai stau cinci minute, nevoia de a fuma va trece”. Nu este ignorat nici ajutorul grupului, fostul fumator fiind indemnat sa ceara celor din jur sa il sustina.
Autorii materialului admit ca cea mai dificila este debarasarea de ritualul pe care il presupune fumatul. Activitate care se face tot in pasi mici, urmand sa ajunga la intarzierea pe cat posibil a primei tigari din zi, evitarea fumatului dupa masa, a tigarii care insoteste cafeaua, alegerea zonei de nefumatori intr-un loc public, petrecerea unei seri intregi fara fum.
Micile succese cresc increderea in sine si se poate trece la etape mai importante, sustinute si de sport si efort fizic, care au ca efect mentinerea siluetei si eliminarea stresului.
Multi dintre cei care au reusit sa renunte la fumat spun ca promisiunea facuta fata de ei insisi reprezinta cheia succesului. Important este sa se stabileasca o data de la care sa „intre in vigoare” un „contract” de renuntare.
Specialistii se adreseaza si celor care se tem ca se vor ingrasa, explicandu-le ca, desi nicotina modifica metabolismul si arderile energetice, asta nu inseamna ca renuntarea este similara cu cresterea ponderala, media fiind de trei kilograme in plus. Ei il sfatuiesc pe fumatorul dependent sa foloseasca substitute de nicotina mai ales cand prezinta simptome precum anxietatea, iritabilitatea, nelinistea, durerile de cap, tulburarile de somn, dificultati de concentrare, depresie. Pentru ca s-a constatat ca majoritatea fumatorilor trec prin cinci stadii pana sa ajunga nefumatori, specialistii au editat cinci brosuri, prezentate pe site, in atentia celor aflati pe diverse „paliere” de lupta cu dependenta.
Prima este dedicata nehotaratilor, celor care nu s-au gandit niciodata serios: „Si daca m-as lasa de fumat?”. Cea de-a doua este pentru cei care si-au fixat deja un termen, sase luni si actioneaza sub deviza „Intentionez sa ma las de fumat”. Nu sunt ignorati nici cei care se „pregatesc”, adica au intrat in ultimele 30 de zile ale vietii lor de fumatori si isi spun: „M-am hotarat, ma las de fumat!”. Urmeaza cei care au trecut la actiune, adica au renuntat la fumat de sase luni si pot afirma acum: „Am renuntat recent la fumat!”. Mai avansati decat ei sunt cei care-si „consolideaza” statutul de nefumator sub motto-ul „Fosti nefumatori: perseverati!”. In orice caz, chiar daca ati renuntat la fumat si v-ati apucat din nou, nu trebuie sa va descurajati, experienta dovedind ca in medie se constata patru reveniri. Site-ul are si un chestionar pentru aceste cazuri in care pe baza raspunsurilor la intrebari se poate constitui un profil individual de „recadere in dependenta”. Se pune accent pe imprejurarile in care s-a produs revenirea si gandurile de viitor ale fumatorului. Se pot ivi oricand ocazii favorabile renuntarii la tutun, precum racelile, bronsitele, sarcina, nasterea unui copil, boala cuiva din anturaj.
Sunt detaliate apoi metodele prin care se poate realiza renuntarea, treptat sau brusc, toate depinzand insa de temperamentul si gradul de dependenta al subiectului. Nu lipsesc, descrise cu multa imaginatie, situatiile fizice si psihice in care tentatia ar reveni, de la imprejurari precum petrecerile sau supararile pana la aparitia indoielilor, descurajarii, chiar depresiei. Toate sunt insotite de solutii, metode de relaxare, propuneri de activitati si chiar regimuri alimentare. Declaratiile unor persoane care au reusit sa lase de-o parte tigara coloreaza veridic intregul demers. De fapt, acesta este si unul dintre marile merite ale materialului, care nu este in nici un caz plictisitor sau agasant, pentru ca, desi spune lucrurilor pe nume, o face intr-un mod cat se poate de dinamic si incitant.
Din peisajul paginilor dedicate celor care vor sa renunte la fumat nu putea lipsi una canadiana, tara in care lupta cu tigaretele se poarta deja cu toate armele secolului XXI. La adresa https:// www.hc-sc.gc.ca/francais/tabac.htm SantĂŠCanada se intrece pe sine prezentand, sub forme deosebit de accesibile ca realizare tehnica si continut teorii, rapoarte, statistici, analize si comunicate de presa.
Un ghid de evaluare personala, „Autodiagnosticare personala”, mai putin amanuntit decat cel elvetian, are totusi ceva in plus, si anume un capitol special dedicat celor care nu vor sa renunte la fumat. Structurarea site-ului este facuta aici dupa criterii tematice, cu link-uri usor accesibile, bine alcatuite.
Fiecare tigara „taie” 11 minute din viata
Nicotina ar putea reduce producerea neuronilor, conform unui studiu dat publicitatii luni 13 mai, in capitala Frantei, releva un articol aparut in cotidianul francez Liberation.
Efectele stimulatoare de moment ale nicotinei asupra creierului fusesera de multa vreme demonstrate. Acum, insa, in urma studiului efectuat pe sobolani, in cadrul Institutului National pentru Sanatate si Cercetare Medicala din Franta (INSERM), au fost descoperite si efectele pe termen lung ale acestei renumite si mult incriminate substante continute de tutun.
Nu numai ca nicotina ar reduce fabricarea de neuroni, ci, mai rau, se pare ca in situatie de sevraj (asa-numita „intarcare”, stare ce urmeaza abandonarii consumului drogului respectiv, in speta tigara, n.r.), marii fumatori sufera o alterare a mecanismelor cerebrale ale invatarii si memorarii. Acest fapt duce la ipoteza ca o expunere cronica la nicotina are efecte nocive asupra creierului.
Lucrarile au fost realizate pe o portiune a creierului in care neuronii sunt produsi pe parcursul intregii vieti a rozatoarelor de laborator. S-a observat ca o data cu cresterea dozei de nicotina, se diminueaza tot mai mult procesul de producere neuronala.
„Dozele administrate sobolanilor sunt apropiate – proportional cu greutatea lor – de cele absorbite de fumatori, au precizat cercetatorii respectivi. Descoperirea e de natura sa-i incurajeze pe fumatori la moderatie”, conchide ziarul parizian.