Fii bine cu tine la locul de muncă!

Hărțuirea psihologică de la serviciu nu rămâne în biroul în care muncești. Vine cu tine acasă, te însoțeste perfid în relațiile cu familia și apropiații, te stoarce de energie și, mai ales, te păcălește, dându-ți impresia că așa e firesc să te simți atunci când lucrezi mult, când cerințele de la job sunt mari și timpul liber e puțin.

Comportamente precum atacarea sau stigmatizarea unui angajat de către colegi sau superiori prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare şi izolare, definesc hărţuirea psihologică la locul de muncă (sau mobbing-ul). Caracteristică mobbing-ului este şi agresivitatea în toate formele ei: scrisă, la nivelul exprimării şi comunicării, al relaţionării (de exemplu: trântitul uşilor sau umilirea în faţa colegilor). Toate aceste comportamente pot fi practicate de către colegii de serviciu sau de către angajator şi au ca scop compromiterea imaginii şi performanţei profesionale ale unui angajat, subminarea poziţiei şi izolarea lui în organizaţie, ajungând până la a-l detemina să demisioneze sau chiar să renunţe la a mai lucra în domeniul său de activitate.

Pentru ca anumite comportamente să fie încadrate în categoria mobbing-ului, ele trebuie să se repete cel puţin şase luni consecutiv.

Recomandări

Călin Georgescu, retorică pe placul lui Vladimir Putin: „România nu are obligații față de NATO”

Ai grijă de tine pentru a nu ajunge o victimă

În societatea românească, mobbing-ul este mai recent conştientizat şi este mai greu de surprins prin cercetari. Una dintre dificultăţi constă în faptul că este un fenomen pe care victima îl trăieşte individual şi produce dovezi de natură subiectivă care pot fi uşor interpretate şi contestate. O cercetare din 2011 arată că în România un procent de 8% dintre angajaţi s-au declarat victime ale mobbing-ului.

Există şi profesii care sunt predispuse mai mult la hărţuire psihologică. În ţara noastră o incidenţă crescută a mobbing-ului este întâlnită în domeniile militar, medical şi academic.

Ce impact are hărţuirea la locul de muncă asupra angajatului? O oboseală cronică şi inexplicabilă, lipsa de energie nejustificată, diminuarea capacităţii de concentrare, scăderea randamentului, dispariţia plăcerii de a mai merge la muncă, trăiri fizice de dezgust sau teamă la începutul săptămânii sau zilei de lucru – sunt câteva dintre simptomele hărţuirii.

Ce e de făcut, cum putem recunoaște acest fenomen,  ce prevede legislaţia din ţara noastră și cum ne putem proteja de mobbing, atât ca angajaţi, dar şi ca angajatori? Sunt doar două dintre întrebările la care vor răspunde, pe 20 noiembrie, mai mulți psihologi, în cadrul evenimentului “Fii bine cu tine la locul de muncă!” care va avea loc la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Bucureşti (şos. Panduri, nr. 90).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro