1 comentariuȘapte părți civile înscrise în dosar
Acuzațiile procurorilor se referă la fapte de omor calificat, tâlhărie calificată și furt calificat.
Laurențiu Ghiță (36 de ani) și Marian Cristian Minae (35 de ani), zis „Pușcărie”, au fost identificați la scurt timp după comiterea crimei, în Scoția și Irlanda, de unde au fost aduși în țară. Cei doi sunt închiși la Penitenciarul Aiud și participă fizic la cercetarea judecătorească.
Al treilea inculpat, Costinel Cosmin Zuleam (32 de ani), nu a fost găsit, urmând a fi judecat în lipsă. Cei trei riscă pedeapsa de 30 de ani de închisoare sau chiar detenția pe viață. În dosar sunt șapte părți civile, între care și fiica omului de afaceri, o firmă de transport și Spitalul Județean din Sibiu.
Vanessa Kreiner, fiica lui Adrian Kreiner, a fost și ea prezentă la proces și, prin intermediul avocatului, a susținut că dorește daune morale în valoare de 3 milioane de euro și daune materiale de 7.000 de euro, reprezentând costurile înmormântării tatălui său.
Testamentul omului de afaceri, depus la dosar
Aceasta a mai solicitat returnarea ceasurilor în valoare de 200.000 de euro, care au fost furate din locuința din Sibiu și găsite asupra inculpatului Laurențiu Ghiță, la momentul la care a fost depistat și reținut în Scoția. Avocatul iubitei lui Kreiner, Adriana Emilia Viliginschi, a susținut că va solicita, de asemenea, daune morale, dar nu a precizat o sumă exactă.
Avocatul a completat că urmează să fie depus la dosar și testamentul pe care l-a lăsat omul de afaceri. Surse neoficiale susțin că cele două urmau să împartă banii rezultați din vânzarea acțiunilor pe care le deținea Adrian Kreiner la o firmă ce producea componente auto. De asemenea, iubita ar fi primit prin testament o vilă din Sibiu, posibil cea în care a fost ucis.
Recunosc parțial faptele
Minae și Ghiță au declarat în fața judecătorului de la Tribunalul Alba că nu recunosc fapta de omor. Minae a spus că recunoaște doar furturile, fără acuzațiile de tâlhărie calificată și omor calificat. Ghiță a precizat, la rândul său, că recunoaște doar acuzațiile de conducere a unui autoturism neînmatriculat, complicitate la furt calificat și o singură faptă de tâlhărie calificată.
„Nu recunosc omorul, nu am avut nicio contribuție. Recunosc cele două infracțiuni de furt și tâlhăria. Ar trebuie să fie doar o infracțiune de tâlhărie și nu două”, a declarat Laurențiu Ghiță. „Recunosc furturile așa cum au fost reținute. Nu recunosc faptele de tâlhărie și omor. Nu am participat la astfel de fapte”, a spus, la rândul său, Marian Cristian Minae.
Cei doi au dat, ulterior, declarații extinse prin care au încercat să se „extragă” din acțiunile care au dus la decesul victimei. Aceasta chiar dacă, în rechizitoriul procurorilor, se susține că Laurențiu Ghiță a fost cel care a aplicat manevra ce a dus la decesul omului de afaceri: „La finalul activității infracționale, pentru a ascunde comiterea faptelor de tâlhărie din acea noapte, acest inculpat a îndeplinit o simplă formalitate asupra persoanei aflate în neputință de ripostă și a executat o manevră de asfixie mecanică ce a condus la întreruperea fluxului sangvin spre creierul victimei și la instalarea comei pe fondul unei encefalopatii hipoxice și a unui stop cardio-respirator resuscitat inițial, cu consecința survenirii decesului victimei la data de 07.11.2023”.
Inițial, omul de afaceri a fost legat de către cei trei cu mâinile la spate, fiindu-i imobilizate și picioarele cu aceeași sfoară. A fost apoi așezat pe abdomen, în poziția similară unei bărci, modalitate care avea scopul de a provoca suferințe extrem de puternice.
ADN-ul lui Zuleam, pe un plic de cafea
Înainte de atac, cei trei au supravegheat timp de două zile casa omului de afaceri dintr-o clădire nelocuită, aflată pe aceeași stradă din Sibiu.
Aici, criminaliștii au găsit o probă care a dus la identificarea unuia dintre autori. Este vorba despre un fragment de ambalaj de culoare verde, care ar proveni, potrivit procurorilor, de la un plic cu cafea instant.
În urma unui raport de expertiză criminalistică, realizat de experții criminaliști din cadrul Institutului Național de Criminalistică al IGPR, s-a stabilit că pe acea bucată de plastic există un amestec de profiluri genetice din care s-a extras un profil unic parțial al lui Costinel Cosmin Zuleam, care apoi a fost verificat în bazele de date europene.
În acest context, a rezultat o corespondență în Slovenia și trei corespondențe în alte două țări europene. În Slovenia, Zuleam a fost condamnat la 17 luni de închisoare, fiind descoperit tot în urma unui test ADN. A fost prins la trei zile după ce, împreună cu alți doi români, a furat dintr-un centru comercial telefoane mobile de 155.000 de euro. Astfel, profilul genetic al acestuia a rămas în baza de date europeană. Cu toate acestea, cel de-al treilea inculpat nu a fost, încă, identificat de autorități.