14 comentarii„Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată o înrăutățire fără precedent a indicatorilor economici, astfel încât deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024 a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde de lei). Cu excepția anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanțele publice înregistrează, în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani”, a transmis BNS.
Instituția a avertizat că „deficitul bugetar explodează” și că după primele 6 luni din 2024 este mai mare cu 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă din 2023: „Aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectuează din sume împrumutate: din fiecare 5 lei cheltuiți de stat, unul este împrumutat”.
Sindicaliștii au mai spus că „dimensiunea deficitului bugetar arată că programarea bugetară realizată pentru anul în curs a fost defectuoasă” și că „datoria publică raportată de Ministerul Finanțelor s-a situat la un record istoric”.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde de lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB).
Comunicat BNS:
Blocul Național Sindical a transmis că „povara deficitului apasă deja în mod excesiv pe cei corecți și din ce în ce mai mult pe generațiile următoare” și a cerut Guvernului condus de Marcel Ciolacu „mai multă responsabilitate în politicile fiscale și bugetare, în special în acest an electoral”.
Deficit actual de 3,4%, Guvernul și-a asumat 5%. Plan de reducere până pe 15 octombrie
România este în procedură de deficit excesiv din martie 2020 și a agreat împreună cu Comisia Europeană că va ajunge la sub 3% din PIB până în 2024. Acum, deficitul bugetar ar fi trebuit să fie de maximum 3% din PIB, dar, conform execuției bugetare, deficitul în primele cinci luni din 2024 este de 3,4%, adică cheltuielile au fost cu 60 de miliarde de lei mai mari decât veniturile.
Acest nivel are loc în contextul în care din septembrie urmează o nouă majorare a pensiilor, ceea ce va împovăra și mai mult bugetul de stat, iar în decembrie va fi cel mai mare deficit, prin acumularea facturilor pentru investițiile derulate de-a lungul anului.
Guvernul şi-a asumat la început de an un deficit de 5% din PIB, dar Comisia Europeană estimează că vom ajunge la 6,9% din PIB.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, copreședinte al coaliției cu PSD, a declarat pe 24 iulie că Executivul condus de Marcel Ciolacu trebuie să prezinte un plan de reducere a deficitului bugetar până pe 15 octombrie și că ministerele trebuie să vină cu măsurile până la 1 septembrie.
Ciolacu: Va urma o negociere cu Comisia Europeană
Premierul Marcel Ciolacu a spus pe 23 iulie că România va negocia cu noua Comisie Europeană un acord pe şapte ani pentru reintrarea în ţinta de deficit de 3%.
„Trebuie să ne hotărâm, vreţi să intrăm în logica în care, în două luni, dacă vreţi, eu opresc orice investiţie şi avem deficit 3%? Nu am o problemă. Cu toate cheltuielile care s-au mărit la salarii, şi ştiţi bine că cheltuielile la salarii s-au mărit anul trecut la învăţământ, şi la sănătate, după o criză socială şi după cea mai mare grevă din sistemul de învăţământ”, a spus Ciolacu.
„Va fi o negociere la ECOFIN, din punctul meu de vedere, vom încerca să avem în şapte ani acordul de reintrare în… Repet, prefer să mă întrebaţi zilnic asupra deficitului şi să continui investiţiile. Eu investiţiile din România nu le opresc. Lăsaţi-ne să negociem cu Comisia. Lucrurile acestea nu se negociază public”, a adăugat șeful Executivului.