Finlanda rămâne cea mai fericită ţară din lume, în timp ce România coboară în clasament

Statele Unite au căzut pe locul 24, cel mai slab scor de la prima publicare a raportului, în 2012, când a apărut pe locul 11, cea mai bună clasare a sa.

Importanța meselor în familie pentru creșterea calității vieții

Împărtăşirea meselor „este strâns legată de bunăstare”, scriu autorii raportului, observând că „numărul de persoane care iau masa singure în Statele Unite a crescut cu 53% în ultimele două decenii”.

Până în 2023, aproximativ unu din patru americani a declarat că a mâncat singur cu o seară înainte. „Numărul tot mai mare de persoane care mănâncă singure este unul dintre motivele declinului bunăstării în Statele Unite”, se arată în raport.

Statele Unite sunt, de asemenea, una dintre puţinele ţări care înregistrează o creştere a „deceselor prin disperare (sinucidere sau ca urmare a consumului excesiv de alcool, droguri – n.r.)”, într-un moment în care aceste decese sunt în scădere în majoritatea ţărilor.

Raportul analizează comportamentul populaţiilor din întreaga lume în perioada 2022-2024 şi, prin urmare, nu este legat de tulburările cauzate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Țările nordice domină topul

Toate ţările nordice rămân printre cele mai fericite 10, cu Danemarca, Islanda şi Suedia pe urmele Finlandei, care a mărit uşor diferenţa faţă de Danemarca, ocupanta locului secund.

Recomandări

Rapoartele secrete ale CIA despre armele sonice experimentate de sovietici. „Tunul” de zgomot folosit în timpul ultimului miting al lui Ceaușescu

Între timp, Costa Rica şi Mexic au intrat pentru prima dată în top 10, pe locurile şase şi, respectiv, zece.

Afganistanul, cuprins de o catastrofă umanitară de când talibanii au recâştigat controlul în 2021, rămâne cea mai nefericită ţară din lume.

Franţa se clasează doar pe locul 33, cu mult devansată de Elveţia (13), Belgia (14) şi Canada (18).

Indicii bunăstării naționale și personale

Clasamentul fericirii se bazează pe o medie pe trei ani a evaluărilor personale ale satisfacţiei vieţii, precum şi pe PIB pe cap de locuitor, sprijin social, speranţă de viaţă sănătoasă, libertate, generozitate şi corupţie.

„Se pare că finlandezii sunt relativ mulţumiţi de viaţa lor”, comentează pentru AFP Frank Martela, profesor asistent specializat în cercetarea bunăstării şi fericirii la Universitatea Aalto din Espoo, în apropiere de Helsinki, capitala Finlandei.

Acest lucru ar putea fi explicat în mare parte prin faptul că finlandezii trăiesc într-o „societate care funcţionează mai degrabă bine”, adaugă Martela.

„Democraţia funcţionează bine, avem alegeri libere, libertate de exprimare şi niveluri scăzute de corupţie” care contribuie la „bunăstarea naţională”, explică el.

Recomandări

Donald Trump recunoaște că au loc negocieri privind „împărțirea” Ucrainei: „Problema este discutată chiar acum”

Toate ţările nordice au sisteme de protecţie socială relativ puternice, cu concediu pentru creşterea copilului, beneficii de şomaj şi asistenţă medicală în mare parte universală.

Rolul naturii în viața finlandezilor

Eveliina Ylitolonen, o studentă în vârstă de 23 de ani din Helsinki, crede că respectul finlandezilor pentru frumuseţea naturii explică nivelul de fericire din această ţară, cunoscută pentru pădurile sale întinse şi cele peste 160.000 de lacuri: „Natura este o parte importantă a acestei fericiri”.

Jamie Sarja-Lambert, un jucător profesionist de jocuri video care s-a mutat în Finlanda din Marea Britanie, este de acord cu această percepție: „Se pare că toată lumea este mult mai apropiată de natură, iese în oraş şi socializează mai mult pentru a forma o comunitate”.

În raportul din acest an, autorii spun că dispun de noi dovezi potrivit cărora actele de generozitate şi credinţa în bunătatea celorlalţi sunt „predictori semnificativi ai fericirii, chiar mai mult decât obţinerea unui salariu mai mare”.

Urmărește-ne pe Google News