Cele două țări au depus cererile de aderare la blocul militar în luna mai, în contextul invaziei declanșate de Rusia în Ucraina. Ele au sprijinul toate țările membre NATO, cu excepția Ungariei și Turciei. Budapesta se va pronunța la începutul lunii martie cu privire la aderarea Suediei și Finlandei, în timp ce Ankara are obiecții în special în privința Suediei.
Confruntându-se cu mai puține obstacole diplomatice decât vecinul său, Finlanda pare să avanseze chiar înainte de alegerile generale programate în luna aprilie. De altfel, mai mulți parlamentari de la Helsinki au făcut presiuni pentru ca legislația prin care se afirmă că țara acceptă termenii tratatului NATO să fie adoptată înainte de alegerile din 2 aprilie.
Proiectul de lege este supus dezbaterii marți și se așteaptă un vot până miercuri, iar o eventuală adoptare va însemna că Finlanda poate acționa rapid, chiar dacă ratificările vin înainte de formarea unui nou guvern.
Este de așteptat ca legislația să treacă fără prea multă opoziție, ținând cont că cererea inițială de aderare din luna mai a fost susținută de 188 din cei 200 de membri ai parlamentului, precizează sursele citate.
Jens Stoltenberg se întâlnește cu liderii politici din Finlanda
„A sosit momentul să ratificăm și să salutăm pe deplin Finlanda și Suedia ca membri. Mesajul meu este că atât Finlanda, cât și Suedia au respectat ceea ce au promis în acordul trilateral pe care l-au încheiat cu Turcia în iunie anul trecut la Madrid”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat marți în Finlanda pentru a se ântâlni cu liderii politici.
„Este de neconceput că va exista vreo amenințare împotriva Finlandei sau Suediei fără ca NATO să reacționeze”, a adăugat șeful NATO, precizând că cele două sunt state mai sigure acum decât atunci când au depus cererile de aderare.
Până acum, Finlanda a precizat că preferă să se alăture alianței împreună cu Suedia, dar unii au interpretat proiectul de lege ca fiind un semnal că țara este pregătită să facă pași înainte fără vecinul său.
Turcia a blocat deocamdată procesul, acuzând în special Suedia că oferă un refugiu pentru cei pe care Ankara îi consideră „teroriști”, în special pentru membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
În schimb, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat recent că țara sa vede cu ochi buni candidatura Finlandei și că este posibil ca aderarea acesteia să fie separată de cea a Suediei.
La rândul său, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că aderarea Finlandei de una singură ar putea „complica” cooperarea militară strânsă dintre cele două țări, pentru că Suedia ar rămâne singură în afara protecției NATO.
Adoptarea proiectului de lege nu înseamnă că Finlanda va adera automat la NATO după ratificarea de către Turcia și Ungaria, însă, a explicat cancelarul guvernamental pentru justiție, Tuomas Poysti, după adoptare președintele poate aștepta cel mult trei luni pentru a-l semna.
Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a declarat miercuri că intenționează să semneze legea „de îndată ce va fi aprobată de Parlament”, adăugând că mai poate aștepta „dacă există motive practice”, dar „nu dincolo de alegeri”.
Apoi, în „cel mult câteva săptămâni”, instrumentele de aderare ar trebui să fie trimise la Washington, a mai precizat Poysti.
Foto: EPA
seaman651 • 01.03.2023, 21:08
Pai astia asteapta ca Turcia si Ungaria sa aprobe intai si de abia dupa aceea se apuca si ei de votat in parlament?