Achiziția publică a 100 de tramvaie pentru București a început cu anunțul CN1007214 pe 11 decembrie 2018 ca un proces transparent și a ajuns ieri, 5 noiembrie 2019, la faza în care pierzătorii au primit un caiet cu toate rândurile înnegrite, atunci când au cerut să vadă cum a decurs punctarea ofertelor.
La
licitație au participat:
- Astra Vagoane Călători (lider de
asociere) – CRRC Qingdao Sifang Co, Ltd (China) - Durmazlar Makine Sanayi ve Ticaret
(Turcia)
Astra,
care a participat cu un tramvai cu licență de la Siemens, produs la Arad, i-a
cooptat pe chinezi, potrivit propriilor declarații, ”pentru a îndeplini baremul
financiar foarte ridicat, dar chinezii vor aduce doar aerul condiționat din
vagoane, tot restul fiind fabricat în România”.
Contractul
pentru 100 de tramvaie va fi doar primul dintr-un set mai amplu, de alte sute
de tramvaie pe care Bucureștiul a decis să le cumpere.
Derulată pe mai mulți ani, valoarea finală a achiziției de tramvaie din Capitală va fi de peste jumătate de miliard de euro, ceea ce reprezintă o cotă uriașă, de jumătate din bugetul total aflat la dispoziția Primăriei Generale într-un an de zile.
Anunțul
câștigătorului a fost făcut chiar în timpul votării guvernului Orban, pe 4
noiembrie, doar către cei doi participanți. Primăria a comunicat foarte puțin
și, întrebată la TVR în aceeași seară, Gabriela Firea a spus că procesul nu s-a
încheiat. În realitate, participanții au primit deja informările oficiale.
Ambii
competitori au fost foarte aproape la preț, Durmazlar oferind cu câteva sute de
euro mai puțin pe fiecare garnitură în valoare de 1,8 milioane de euro.
Factorul preț reprezintă 60% din punctaj, astfel că Astra a vrut să vadă cum au pierdut, ei socotind că turcii nici măcar nu puteau participa la achiziție, pentru că, mult mai puțin experimentați decât Astra, nici nu produc tramvaiul de lungimea și lățimea cerută în caietul de sarcini.
Una dintre observațiile arădenilor a fost aceea că modelul de tramvai Panorama, cu care firma din Turcia a participat la achiziție, are lățimea de 2,65 metri și nu respectă caietul de sarcini, unde lățimea se încadra între 2,40 și 2,45.
Pentru tramvaie, respectarea lățimii din caietul de sarcini e vitală, pentru că altfel ele nu pot trece unul pe lângă altul în orașe. Iar modificarea lățimii în producție înseamnă alte calcule de echilibru și o altă omologare.
A doua zi, pe 5 noiembrie, arădenii au depus o cerere ca să vadă punctajul primit de câștigători și cum l-au atins aceștia pe diverse cerințe ale caietului de sarcini.
Comisia
de atribuire a fost condusă de Eugen Davidoiu, fost director la Tarom, acum
directorul general al Achizițiilor Publice din PMB. Pierzătorii au 10 zile la
dispoziție ca să depună o contestație.
Ieri, pe 6 noiembrie, arădenii au fost primiți în Primărie, dar dosarul care le-a fost dat are toate rubricile tehnice înnegrite.
Reproduse azi pentru public, paginile cu zone înnegrite arată mai degrabă precum imaginile din rapoartele unor servicii secrete, decât ca un dosar de achiziții publice în valoare de 180 de milioane de euro, din care orice fază și orice element, în afara celor din brevetul industrial, ar trebui să fie cunoscute cetățenilor care plătesc, de fapt, tramvaiele.
Au secretizat nivelul de zgomot, consumul de energie electrică, puterea tramvaielor, practic, totul.
De pildă, la pagina 21 este rubrica legată de nivelul de zgomot măsurat în afara și în interiorul vagoanelor, care cântărește 2% în evaluare.
Numai că Primăria a secretizat care au fost performanțele concrete atinse de câștigători, adică ce valori s-au constat la măsurarea nivelului de zgomot.
La fel s-a procedat la fiecare rubrică, de la puterea specifică instalată pentru tracțiune și până la consumul specific de energie electrică.
În plus, primăria a secretizat numele membrilor comisiei, o altă informație publică, și nu a urcat pe SICAP, sistemul de achiziții publice, mai multe documente obținute de la participanți de-a lungul procesului.
Libertatea a solicitat, încă de acum câteva zile, la Primăria Capitalei detalii despre această licitație, însă reprezentanții instituției nu au confirmat câștigarea acesteia de către firma turcească, susținând că procedura nu a fost finalizată încă.
„Nu putem comunica oficial nimic. Urmează zece zile în care pot fi depuse contestațiile”, au spus reprezentanții Primăriei Municipiului București.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!