„Am luat decizia ca pentru București să mergem cu educația până în grădinițe, școli, licee, universități, societăți comerciale și alte instituții, pentru că din întâlnirile pe care le-am avut cu alte organizații (…) concluzia este una singură: fără educație, acest procent îngrijorător de 4,5% reciclare nu va putea să crească semnificativ în perioada următoare. Dacă lăsăm întreaga responsabilitate doar către operatorul de salubritate, (…) procentul va rămâne în continuare foarte scăzut. Interesul este ca în toate școlile, pe lângă toate asociațiile de proprietari, pe lângă toate societățile comerciale, să fie deja acele pubele colorate diferențiat și pentru a colecta selectiv”, a precizat Firea.
Primarul general a subliniat că este important ca atât autoritățile, cât și cetățenii să conștientizeze că tendința mondială este de a reduce cât mai mult impactul deșeurilor, iar Capitala României și zona metropolitană trebuie să se adapteze cerințelor europene în acest sens.
„Nu putem noi să fim la nesfârșit codași, iar măsurile pe care le luăm în această perioadă vin să răspundă acestor exigențe”, a spus ea.
Potrivit ministrului Mediului, în noul proiect de Ordonanță vor fi introduse praguri în privința plății taxei pe deșeul depozitat la groapa de gunoi.
„Vom impune praguri, iar taxa de depozitare nu va fi plătită de către cei de la depozitele de gunoi, ci de către operatorii de salubritate. Practic, operatorii vor plăti doar diferența dintre ținta de valorificare și ceea ce realizează efectiv. Dacă, de exemplu, operatorul își impune o țintă de valorificare de 20% pe an și realizează doar 10%, atunci se va plăti taxă doar pentru diferența nerealizată. O propunere în dezbatere publică, în acest sens, va fi începând de mâine (miercuri—n.r.). Eu cred că Administrația Fondului pentru Medie trebuia să comunice cu autoritățile locale încă de anul trecut și să informeze pentru pregătirea acestui moment”, a menționat ministrul Mediului.
Operatorii de salubritate care vor depozita deșeuri la groapa de gunoi vor trebui să plătească o taxă de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă, începând cu data de 1 ianuarie 2017, urmând ca această taxă să crească la 120 lei/tonă din 2018, potrivit prevederilor Legii 384/2013.
În timp ce OUG 31/2013 reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă, cu începere din 2016, Legea 384 introduce creșterea taxei la 80 de lei/tonă din 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018.
România ar fi trebuit să introducă o taxă pe deșeuri la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar banii obținuți urmau să meargă către Fondul de Mediu.
Din datele oficiale, prezentate în august 2015 de fostul ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, reieșea faptul că în România taxa pe groapa de gunoi se va situa sub nivelul perceput în alte țări din regiune, cum ar fi în Ungaria unde valoarea este de 34 euro/tonă.
Obligațiile României până în 2020 privind colectarea selectivă a deșeurilor
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.
Citește și; EXCLUSIV / Vom scoate parfum din gunoi. Proiect românesc ieşit din comun pentru deşeurile care ne sufocă
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!