3 comentariiElectro Max, o companie cu sediul în Petroșani, județul Hunedoara, este dată exemplu de bune practici de Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) pentru modul în care a folosit banii europeni în dezvoltarea unor tehnologii inovative.
În octombrie 2023, ADR Vest anunța că firma din Petroșani, beneficiară de fonduri europene, „a fost premiată pentru cel mai bun produs la categoria «GSE – ground support equipment», în cadrul celui mai important târg de infrastructură aeroportuară din lume, desfășurat la München”.
„Este vorba de Polaris 2.0, un sistem de balizaj portabil pentru pistele de aterizare/ decolare, realizat în urma unui proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Sistemul de lămpi pentru aeroporturi și aerodromuri a fost apreciat de juriul Inter Airport Innovation Awards, datorită inovațiilor sale”, transmiteau atunci reprezentanții ADR Vest.
ADR mai arăta că Polaris 2.0 a fost înregistrat la OSIM după ce a fost dezvoltat printr-un proiect-pilot finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare de 1,27 de milioane de lei, dintre care 964.000 de lei sunt fonduri nerambursabile.
„Sistemul are o autonomie ridicată datorită bateriei proprii, care poate fi completată, la nevoie, și de una adițională. Are versatilitate, pentru că funcția lămpii se poate schimba în funcție de necesitățile tehnice, iar comunicarea și controlul lui pot fi făcute de la distanță, atât prin radio, cât și prin tehnologia Internet of Things. Cu ajutorul rețelei, putem face inclusiv mentenanța sistemului chiar de la noi, din Petroșani, iar dacă e nevoie de o piesă de schimb, o putem trimite imediat. O altă inovație apreciată de juriu a fost faptul că sistemul nostru a inclus o serie de elemente tangibile magnetice care fac balizele să fie reutilizabile în cazul trecerii peste ele, fără ca asta să afecteze în vreun fel aparatele de zbor”, explică Adrian Apostu, unul dintre acționarii Electro Max, după obținerea premiului.
Criză transformată în oportunitate
Povestea Electro Max, spusă de Adrian Apostu pentru Libertatea, arată că afacerea a început în Valea Jiului în urmă cu aproximativ 25 de ani. Apostu și asociatul său, cu care a rămas în firmă până în prezent, au început să fabrice un produs de care era nevoie la vremea respectivă în Valea Jiului.
„Am dezvoltat acea lampă pentru mineri, după care am venit cu varianta în care am utilizat LED-ul ca sursă de lumină, fiind prima firmă din sud-estul Europei care a folosit această variantă. Avem patente obținute pe plan intern și internațional. Am exportat produsul cam prin toată lumea unde exista cât de cât extracție în subteran. Asta a durat până prin 2009, când a venit criza, iar mineritul a fost puternic afectat de lipsa investițiilor”, rememorează Adrian Apostu.
Ceea ce părea sfârșitul firmei înființate în Valea Jiului s-a dovedit a fi o oportunitate. Folosind experiența în producerea de echipamente cu LED-uri și acumulatori, Electro Max a început să dezvolte produse de iluminat pentru alte industrii. Așa a ajuns compania hunedoreană să fabrice echipamente de iluminat stradal, industrial sau comercial, culminând cu producția de sisteme de balizaj pentru aeroporturi și heliporturi.
„În urmă cu aproximativ 4-5 ani am început să ne focusăm doar pe trei domenii, pe care le avem și astăzi: iluminatul arhitectural, iluminatul pentru zone cu potențial exploziv și iluminatul de balizaj pentru aeroporturi sau heliporturi. Am început să creăm pentru fiecare câte un brand comercial”, mai arată antreprenorul din Valea Jiului.
„Ne-am concentrat pe inovativitate și pe creativitate”
Pe lângă banii europeni obținuți în 2023, Electro Max a mai accesat două finanțări europene în istoria de 25 de ani a companiei. Un proiect a fost realizat la începuturile firmei, când acționarii nu prea știau ce sunt fondurile UE, iar altul, ceva mai important din punct de vedere financiar, în 2015.
Finanțările au avut valori de sub un milion de euro, suficiente însă pentru achiziția de echipamente cu ajutorul cărora să poată scoate pe piață produse noi.
„Ne-am concentrat pe inovativitate și pe creativitate. La penultimul târg la care am participat ca expozanți, care e cel mai mare târg de infrastructură aeroportuară din lume, și unde deja suntem expozanți tradiționali, toate produsele pe care le-am avut în stand au fost noi pe piață. Asta demonstrează că știm să venim cumva în întâmpinarea clienților și să încercăm să le rezolvăm atât nevoile, cât și problemele pe care le au”, explică directorul general al Electro Max.
Compania are 60 de angajați, dar o parte din producție este externalizată. Modelul de business s-a dovedit unul de succes, firma înregistrând în fiecare din ultimii trei ani o creștere a cifrei de afaceri de 60%-70%. Cu experiență deja în atragerea de fonduri europene, Electro Max intenționează să acceseze și alte finanțări nerambursabile prin programul Tranziție Justă.
Competitivi pe o piață cu o concurență acerbă
În domeniul de activitate al firmei hunedorene, cerințele sunt foarte stricte, iar marja de eroare e inexistentă. „Competiția dură nu ne-a împiedicat să ne facem un nume, cel puțin în zona de aeroporturi, de heliporturi. Suntem cunoscuți la nivel global, facem export în peste 100 de țări, pe toate continentele. Sistemele noastre de balizaj echipează, de exemplu, heliporturi folosite de Paul McCartney, de la Beatles, de regele Angliei, președintele Poloniei, regele Iordaniei și mulți alții”, detaliază antreprenorul din Valea Jiului.
Compania hunedoreană se află în competiție inclusiv cu firme chinezești producătoare de sisteme de iluminat cu LED. Diferența, în special în domeniul siguranței aeroportuare, o face calitatea. „Multă lume ocolește produsele chinezești asupra cărora încă planează o susceptibilitate că nu au o calitate foarte bună controlată în timp. Ținând cont de faptul că majoritatea clienților care au cumpărat produsele noastre revin mereu și mereu cu alte produse, pot să trag concluzia că le-am câștigat încrederea”, a mai declarat Adrian Apostu pentru Libertatea.
Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.