Informația vine după ce Libertatea a scris, pe 4 iulie, că mii de livratori sunt aduși în România din țări precum Sri Lanka, Bangladesh, Nepal, Pakistan, India sau Uganda.
Aceștia sunt angajați la „flote partenere”, adică firme intermediare ce colaborează cu platformele de livrare de mâncare Glovo, Tazz, Bolt Food, Bringo etc.
Deși în contractele lor sunt trecute salarii fixe și un program de 8 ore pe zi, muncitorii care au vorbit cu ziarul spun că au standarde de comenzi de îndeplinit în fiecare zi, în caz contrar le este scăzut salariul. Pentru asta, lucrează chiar și 10-12 ore pe zi, 6 zile pe săptămână.
Controalele Fiscului
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a comunicat anterior că a inițiat începând cu anul 2022 verificări la platformele și firmele de livrare de mâncare.
S-a constatat că o mare parte dintre acești parteneri ai platformelor de livrare au încheiat contracte part-time sau nu au înregistrat contractele de muncă, existând diferențe foarte mari între orele efectiv lucrate și cele declarate, respectiv între contribuțiile achitate și cele datorate în realitate.
Răspuns ANAF:
În anul 2023, Direcția Antifraudă din cadrul Fiscului a controlat 177 de firme, iar pentru o parte dintre acestea a calculat sume suplimentare datorate bugetului de stat.
ANAF arată acum și rezultatele controalelor:
– 1.457.239 de lei în anul 2022
– 13.174.445 de lei în anul 2023.
ANAF invocă secretul fiscal ca să nu dea numele firmelor
Instituția nu a precizat însă numele firmelor care nu și-au plătit corect taxele, argumentând prin secretul fiscal.
„Referitor la defalcarea pe fiecare firmă ce a primit decizie de impunere, informațiile solicitate intră sub incidența secretului fiscal, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, și pot fi transmise doar autorităților publice, în condițiile legii, sau unui solicitant, dacă există acordul scris al contribuabilului în cauză”, se arată în răspunsul primit.
Câți livratori străini sunt în România
Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a eliberat doar în 2023 peste 5.000 de avize pentru aducerea unor curieri străini.
Un număr de 1.841 de cetățeni străini lucrau pe poziții de „agent curier”, „vânzător la domiciliul clientului pe bază de comandă” și „curier” la data de 30.06.2023, dintr-un număr total de 27.571 de angajați care aveau ocupații legate de curierat, a spus Inspecția Muncii într-un răspuns pentru Libertatea.
Dintre numărul total de curieri străini, 746 erau activi în București la finalul lui iunie, mai arată datele de la Inspecția Muncii. Adică, 40,5% din total.
Inspecția Muncii nu are date totale despre câți livratori străini există în România. Însă ne-a comunicat cifre despre numărul salariaților străini cu contracte de muncă active pentru ocupații legate de curierat.
Foto: Vlad Chirea
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
izabela • 11.07.2023, 07:34
pacat ca mulți romanii pleacă în tari străine pentru un trai mai bun și ei aduc alți oameni din străinătate care sant buni bucuroși pe o mica suma nu mi se pare corect dar no asta e România
andreea.online • 10.07.2023, 18:48
Noaptea mintii: ANAF constata in urma controalelor ca firmele intermediare nu inregistreaza contracte de munca sau inregistreaza contracte part time - atributiile de control pe linia relatiilor de munca nu le revin celor de la Inspectia Muncii? Dar scuze, ei nu au date totale privind nr. livratorilor straini (?!) PS: IGI, in calitate de emitent al avizelor de munca, de ce nu face verificari stricte la firmele care angajeaza muncitori straini? Le facilitam migrantilor intrarea in UE si dupa, ii prindem la granite cand fug din RO