Somaţiile de plată ajung mult după blocarea conturilor, sau, după caz… niciodată! Acest lucru e posibil (şi legal) întrucât legea, respectiv Codul de Procedură Fiscală, nu dă un termen pentru comunicarea adresei de înfiinţare a popririi către debitor, ci doar face referire generică la comunicarea actului administrativ fiscal.
Cu alte cuvinte, băncile primesc înştiinţări de poprire asupra tuturor conturilor şi a tuturor sumelor debitorului, pe care sunt obligate să le pună în aplicare.

Sumele reţinute, mai mari ca datoria

Din acest punct, nu mai există nici o reglementare referitoare la relaţia cu debitorul. Prin urmare, dacă datoria este mai mică decât suma din conturi, firma sau persoana vizată încep lupta pentru recuperarea banilor blocaţi degeaba.
“În practică sunt grave repercusiuni. Una dintre cele mai mari probleme este că organul fiscal are autoritatea să instituie poprirea asupra tuturor conturilor debitorului. Deşi banca are obligaţia să indisponibilizeze doar sumele prevăzute în titlul executoriu, au existat foarte multe cazuri când au fost reţinute sume mai mari, în principal prin poprirea mai multor conturi simultan”, a explicat pentru Capital Andreea Steinhart, partner Contexpert Consulting.

 
 

Urmărește-ne pe Google News