Toate aceste întrebări sunt trecute într-un formular pe care patronii trebuie să-l completeze dacă vor să obţină deduceri de la stat, informează digi24.ro. Oamenii de afaceri reclamă însă că inspectorii fiscali cer o grămadă de documente într-un timp scurt şi că sunt trataţi din start ca evazionişti.
Un formular de 13 pagini este mărul discordiei dintre Fisc şi mai multe firme din România. Oamenii de afaceri atrag atenţia că inspectorii fiscali cer patronilor un volum uriaş de informaţii, într-un timp prea scurt. Pe baza răspunsurilor date, care trebuie justificate prin acte, Fiscul decide dacă firma poate beneficia de rambursarea TVA de la stat sau nu.
Formularul trebuie completat şi de firmele care doar şi-au schimbat adresa sau administratorii. Patronii care nu obţin un punctaj bun riscă să nu-şi poată deconta TVA-ul.
Întrebările Fiscului vizează datoriile la buget pe care le-ar avea patronii şi asociaţii lor, dar şi rezultatele financiare trecute. Ispectorii ANAF îi întreabă pe patroni ce studii au şi ce conturi deţin în străinătate. Anul trecut, se pare că unele dintre aceste întrebări au fost destul de grele pentru unii patroni. 35% dintre patronii care au cerut aprobarea Fiscului au fost refuzaţi.
Şeful ANAF, Gelu Diaconu, spune că instituţia pe care o conduce are numeroase cazuri de fraudare a bugetului cu sute de milioane de euro de către firme mari şi că sunt zeci de mii de firme fantomă care nu plătesc taxe.
Măsurile luate de ANAF nu elimină cauzele, ci doar diminuează efectele evaziunii, spun oficialii Ministerului de Finanţe. Aceştia propun ca soluţie taxarea inversă, adică plata taxei de către beneficiar, nu de către furnizorul unui bun sau serviciu.
Statistic, măsurile ANAF dau rezultate. Anul trecut, instituţia a încasat din TVA peste 57 de miliarde de lei, cu 12 la sută mai mult faţă de 2014.